Un ofiţer al armatei române, apropiat de Curtea de Argeş, a reclamat la Guvern câteva lucruri care l-au deranjat, ca cetăţean şi ofiţer, în municipiu.
„În postura de cetățean al României vă relatez situația deplorabilă a statuii Sfântului Voievod Neagoe Basarab (1512-1521; canonizat în 2008), precum și a aleilor și scărilor de acces din preajmă către incinta sfântului locaș de cult (Mănăstirea Curtea de Argeș; Paraclisul Mănăstirii cu moaștele Sf. M. Filofteia), pe care și eu ca vizitator frecvent al micului și frumosului oraș le-am remarcat, de mult timp.
Statuia degradată, care din punctul meu de vedere ar trebui înlocuită cât mai repede cu una mai relevantă, se află pe platoul din față Mănăstirii Curtea de Argeș. Aceasta a fost ridicată în 1969 de sculptorița Doina Lie, într-un stil modern la vremea respectivă. Domnitorul Neagoe Basarab este reprezentat cu coroană voievodală pe cap și îmbrăcat în straie domnești de epocă. Actualmente, statuia se prezintă fără însemne adecvate de identificare, lipsind, totodată, și o succintă prezentare a personalității ilustrului Voievod.
Restaurarea statuii și elementelor de acces menționate reprezintă o urgenţă morală naţională și urbanistică, mai ales că în luna septembrie a acestui an se vor sărbători 500 de ani de când echipa meșterului Manole a încheiat construcția inegalabilei Mănăstirii, urmată de ceremonia deosebită a sfințirii acestui măreț edificiu ortodox.
Așadar, complexul Mănăstirii Curtea de Argeș la care se adaugă Catedrala-necropolă, recent construită, reprezintă, evident, o bijuterie arhitectonică, precum și un important reper istoric și cultural, recunoscute pe plan național și internațional.
Sfânta Mânăstire Curtea de Argeș-ridicată între anii 1515-1517, după concepția arhitectonică a eruditului Domnitor Neagoe Basarab-a fost considerată de Paul din Alep, în 1654, ,,una din minunile lumii”.
Ca oraș al așezământului voievodal a primei capitale a fostei Țări Românești, devenit în timpul lui Carol I oraș regal, Curtea de Argeș este vizitat, zilnic, de numeroși turiști din țara și străinătate. În acest scop, apreciez că se impun în regim de urgență o serie de intervenții ale autorităților locale, cu forțe specializate, în zonele adiacente, pentru creșterea atractivității Mănăstirii mirifice, simbol fundamental al romanității și europenității, edificată sub domnia celebrului Voievod Neagoe Basarab, devenit ulterior Sfânt, datorită meritelor sale incontestabile (de poliglot, diplomat, umanist, renascentist, isihast, ctitor de locașuri ortodoxe sfinte în țara și străinătate ş.a.) .
Lipsa unei atenții adecvate, pentru celebrul și Sfântul Domnitor al neamului românesc, este dată și de cerșetorii de etnie romă, care mișună continuu în perimetrul statuii menționate, precum și dincolo de Bulevard, în apropierea Fântânii lui Manole”.
Ce zic edilii
Reprezentanţii administraţiei lcoale spun că nu au pentru moment soluţii. „Nu avem deocamdată niciun proiect pentru zona aceea. Arhiepiscopia are un proiect de restaurare a Palatului Arhiepiscopal, care include şi o restaurare a gardului”, ne-a declarat primarul Constantin Panţurescu.
Se pare că a fost făcută o solicitare pentru spaţiul verde din faţa Mănăstirii de către Casa Regală pe vremea când primar era Nicolae Diaconu. Casa Regală ar fi urmat să primească terenul, nu se ştie sub ce formă, de administrarea şi amenajarea lui ocupându-se mai departe, probabil, Arhiepiscopia. Demersul nu a avut însă niciun succes, dar zona este deplorabilă şi acum. Aleile sparte şi treptele rupte, precum şi statuia năpădită de muşchi dau locului un aer cam sinistru.
