De câteva zile, argeşenii care trec pe strada 1 Decembrie 1918 au ocazia să vadă în parcarea situată în apropierea podului o şaretă oferită spre vânzare, care are o vechime de aproximativ 60 de ani. Am încercat să aflăm cui îi aparţine şi, astfel, am ajuns la Aron Mărunţelu, în vârstă de 42 de ani, din Albeştii de Argeş, care este proprietarul şaretei respective. „Am şareta de la tatăl meu. Cred că are o vechime de aproape 60 de ani. Eu acum nu mai am ce să fac cu ea şi m-am decis să o vând să câştig şi eu un ban. Am cerut pe ea 450 de lei, dar mai negociez cu cei interesaţi. Este bună la decoratul parcurilor sau al curţilor, pentru că nu mai prezintă garanţia de a fi folosită pe drumurile publice. Cred că de decor ar fi foarte frumoasă”, spune Aron Mărunţelu. Bărbatul ne explică că o astfel de şaretă se construieşte în două săptămâni de zile, dar din păcate nu se mai fac decât foarte puţine.
Mai are o căruţă de 80 de ani
„La o trăsură ca asta muncesc foarte mulţi oameni, printre care meşteri fierari sau lemnari. Din păcate, în aceste zile nu mai există astfel de oameni şi nu se mai construiesc. Se lucra 2 sau 3 săptămâni la o astfel de trăsură, dar în vremea aceea erau foarte căutate”, povesteşte bărbatul. Aron Mărunţelu spune că mai are în proprietate şi o căruţă pe patru roţi, care are o vechime de 80 de ani. „Căruţa a aparţinut bunicului meu şi chiar dacă este foarte veche acum se află în stare foarte bună. Pentru construcţia unei astfel de căruţe munceai de două ori mai mult ca pentru o şaretă. Erau foarte utile în vremea aceea. O am şi pe aceasta de vânzare la preţul de 600 de lei negociabil. Am avut şi căruţa aici în parcare, dar nu am reuşit să o vând”, spune Aron Mărunţelu.
„Mi-ar plăcea să restaurez şarete”
Pentru a o scoate la vânzare, Aron şi-a pus la punct şareta, recondiţionând-o el însuşi. De altfel, bărbatul este interesat de restaurarea unor obiecte mai vechi, dar nu are bani pentru materiale. „Familia mea s-a ocupat cu confecţionatul obiectelor din lemn. Făceau linguri, blide şi alte obiecte. Mi-ar plăcea să pot lucra la restaurarea unor astfel de şarete sau căruţe, dar trebuie să fiu ajutat de un sponsor, pentru că este foarte scump. Eu am mai cumpărat căruţe vechi de la vecinii mei, le-am reparat şi apoi le-am vândut. Aş forma şi o echipă de patru oameni şi am lucra la repararea şaretelor, dar trebuie să fim ajutaţi de cineva”, spune bărbatul. Meşterul aşteaptă în continuare clienţi interesaţi de achiziţionarea unor astfel de şarete sau căruţe.
