Despre ce se întâmplă zilele acestea cu primarul municipiului Piteşti, dl. Pendiuc, vorbesc toţi argeşenii. După căderea dlui. Constantin Nicolescu, pe care nimeni niciodată nu l-ar fi văzut cu cătuşele la mâini, chiar dacă unii îi ziceau „vecinu’”, şi luarea cu mascaţii a primarului celui mai mare oraş din Argeş, primar de 22 de ani, profesor de meserie, care părea, de la Curtea de Argeş cel puţin, un domn ok, fără lipici la banul public, judeţul e scuturat de un frison puternic, de la Arefu la Bârla şi de la Sălătrucu la Cetăţeni. Primarii se îndoiesc de ei şi de ceea ce au crezut, se uită prin acte şi încearcă să facă ce mai pot face ca să minimizeze eventualele rezultate ale unor controale matinale, făcute de tipi cu uniforme negre. E grav. DNA se apropie, spre exemplu, de vila imensă a primarului de Albeşti şi de afacerile sale.
La Curtea de Argeş, umbra DNA-ului e puternică. De altfel, dl. Diaconu e cercetat într-un dosar, alături de alte zeci de primari, un dosar în care vedeta este deputatul de Curtea de Argeş Mircea Drăghici. Dacă dl. primar e oarecum liniştit, însă, din acest punct de vedere, mă întreb cum se simt consilierii, mai ales cei care au mai mult de un mandat şi care ştiu prea bine sau, mai grav, nu mai ştiu deloc pentru ce au ridicat mâna la şedinţele de Consiliu Local.
Scriam în acest colţ de pagină că DNA-ul ne-a luat primarii la cercetat. Dl. Nicuţ este deja în instanţă, dl. Diaconu e cercetat, dar până acum niciun consilier local nu a avut „onoarea” de a sta într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Deocamdată, cred eu, pentru că s-au petrecut şi la Curtea de Argeş nişte lucruri care nu ar fi trebuie să se întâmple, lucruri semnalate de presă şi de cetăţeni.
Domnilor consilieri, staţi confortabil pe scaunele de piele la şedinţele de Consiliu şi vorbiţi în microfoanele pe care le-aţi plătit triplu şi care nu au mai funcţionat la două luni de la instalare?! Vă simţiţi bine cu tabletele pe care le-aţi primit cadou, pur şi simplu, ca să vă jucaţi acasă cu ele, pentru că aţi votat aşa cum a trebuit la un moment dat?! E ok faptul că aţi plătit sume imense pentru lucrări de doi lei sau pentru proiecte şi studii care nu au folosit niciodată nimănui şi care au expirat aşteptând?! Sunt chestii mici, bani puţini, puteţi să ziceţi, dar toate se adună, cineva le contabilizează pe toate şi, la un moment dat, acel cineva ar putea decide să le cerceteze. Să trimită adică nişte tipi îmbrăcaţi în negru, dimineaţa, după documente şi calculatoare. Vă este teamă de asta?! Poate că ar trebui…
