Turiştii israelieni, în număr mare la Curtea de Argeş

Odată cu instalarea verii şi deschiderea Transfăgărăşanului, turiştii au luat cu asalt Curtea de Argeş. Zilnic, autocare cu turişti români sau străini ajung în prima capitală a Ţării Româneşti. De asemenea, în această perioadă s-a dat startul concediilor de vară, astfel că mulţi români se îndreaptă spre zona de nord a Văii Argeşului.

Numărul turiştilor străini care aleg România pentru vacanţe creşte uşor de la an la an. Este cazul Israelului, de pildă. „Turiştii israelieni care aleg România vin pentru natură, cultură, istorie, distracţie dar şi pentru turism de shopping. Muntele este astăzi una din principalele destinaţii de vacanţă, dar el reprezintă chiar mai mult decât atât: muntele este un simbol al spiritualităţii multor popoare, fiind în măsură să satisfacă nevoi socio-culturale complexe”, ne-a declarat unul din ghizii israelienilor, care au ajuns în aceste zile la Curtea de Argeş. Un loc important îl ocupă surprinzător şi excursiile organizate cu turişti din Germania, Franţa şi Italia. „Turiştii străini au început să prefere ca destinaţie de vacanţă România datorită preţurilor bune raportate la servicii şi a peisajelor frumoase. Nu în ultimul rând, un loc important îl ocupă siguranţa turiştilor şi liniştea favorabilă relaxării şi odihnei”, a explicat un alt ghid.

Turismul ecumenic, principala atracţie

Situată la capătul unui bulevard cu tei bătrâni de sute de ani, Mănăstirea Curtea de Argeş este cel mai important loc de pelerinaj şi rugăciune din judeţul Argeş. „Ne doream de mai mulţi ani să ajungem la celebra mănăstire zidită de Meşterul Manole. Anul acesta, împreună cu un grup de prieteni am reuşit să venim aici şi suntem foarte încântaţi de ceea ce am văzut. Ne-am cazat la o pensiune aproape de munte şi în următoarele două zile vom merge în drumeţii pe Transfăgărăşan, mai ales că sunt câteva trasee montane pe care consider că le vom putea parcurge cu uşurinţă”, ne-a explicat o tânăra venită cu prietenii din Capitală.

Probleme multe, rezolvări puţine!

Şoseaua Transfăgărăşan care se află pe Drumul Naţional 7C leagă Transilvania de Muntenia, traversând cel mai înalt lanţ muntos din România – Munţii Făgăraş prin judeţele Argeş şi Sibiu, a fost redată circulaţiei mai devreme de 1 iulie datorită condiţiilor meteo favorabile. „Venim de la Sibiu şi pot spune că pentru infrastructură s-ar putea investi mai mult. În Argeş drumurile sunt proaste, iar indicatoarele către principalele monumente istorice lipsesc cu desăvârşire. A fost o adevărată aventură să descoperim ansamblul Sfântul Nicolae Domnesc, iar spre Mănăstirea Argeşului am fost îndrumaţi de localnici. O altă problemă întâlnită în Curtea de Argeş a fost lipsa toaletelor publice, precum şi lipsa cişmelelor”, a adăugat un alt turist.

La capitolul minusuri pentru Curtea de Argeş putem adăuga faptul că nu există nicio atracţie în afară de monumentele istorice. Turiştii, după ce au vizitat monumentele istorice nu mai au ce face. Parcul din Piaţa Centrală arată deplorabil, este aglomerat toată ziua de familiile de romi care îşi fac veacul acolo, iar manelele răsună la maxim de la chioşcul din apropiere. De asemenea, în oraşul regal nu există o piscină sau un ştrand, cât despre un parc de distracţii nici nu se pune problema.

Turismul balnear dezvoltat la Brădetu

Zona de nord a Văii Argeşului are un mare potenţial turistic. Pe lângă principala atracţie, Mănăstirea Argeşului, sunt sute de biserici şi mănăstiri monumente istorice care abia aşteaptă să fie descoperite de turişti, în circuite ecumenice. Un alt segment neexploatat încă este turismul balnear: puţini oameni ştiu că în comuna Brăduleţ se află unul dintre cele mai căutate sanatorii de recuperare din ţară. Staţiunea balneoclimaterică de interes local Brădetu este situată pe cursul superior al răului Vâlsan, la 626 m altitudine, la 28 km de Curtea de Argeş şi la 59 de km de Piteşti. Brădetu dispune de un climat de depresiune intradeluroasă cu aer curat, lipsit de praf şi alergeni. Principalul factor de cură îl reprezintă apele minerale sodice, bicarbonate, sulfuroase, clorurate, iodurate ce sunt utilizate pentru tratarea afecţiunilor renale şi cele ale cailor urinare, a bolilor hepato-biliare, endocrine, a stărilor de surmenaj fizic şi intelectual şi a asteniei.

 

Gina Grigorescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email