Astăzi vreau să vă propun un exercițiu prin care puteți să vă eliberați de una din temeri, frici, sau chiar de cea mai mare frică a voastră.
Închideți ochii, imaginați-vă că frica este în fața voastră. Spuneți-i: „Tu ești frica mea, te recunosc” și numiți-o. „Mulțumesc că ai fost cu mine până acum, dar acum aleg să te eliberez.” Dați-i o formă, o culoare, o mărime. După aceea, îmbrăcați-o, folosindu-vă de imaginație într-o cămașă albă, strălucitoare. Nu vă faceți griji dacă nu veți reusi să vedeți exact. Intenția este cea mai importantă. Începeți să vedeți cum încet, încet frica voastră se înjumătățește. Când reușiți să vedeți sau să simțiți asta, înjumătățiți-o din nou și tot așa până când ea devine mică, cât o minge de ping pong. Cu ochii minții, (sau dacă așa simțiți puteți să vă folosiți si mâinile) luați-o între palmele voastre și imaginați-vă cum o presați până se topește și dispare. Observați cum vă simțiți. Ar trebui să nu mai fie atât de puternică sau chiar să dispară de tot din voi. Repetați exercițiul până simțiți că aceasta nu mai există.
Fricile sunt în noi pentru a ne ajuta. Înainte, când oamenii trăiau în peșteri trebuiau să se apere de tot felul de animale, doar că acum nu mai este cazul, dar noi dezvoltăm frici în continuare, subconștientul nostru crezând ca în acest fel suntem protejați. Doar că noi nu mai avem nevoie să ne apărăm de animale, e nevoie însă să ne apărăm de convingerile care se transformă în frică și ne împiedică să fim așa cum suntem de fapt și să materializam ceea ce ne dorim.
Opusul fricii este curajul care merge mână-n mână cu iubirea. Iubindu-te cu adevărat, vei lucra cu tine pentru a-ți depăși fricile, pentru a capăta curajul de a fi cine ești, de a face lucrurile pe care nu aveai curaj să le faci, de a iesi din zona de confort, pentru a-ti schimba destinul, destin care se schimbă o dată cu noi, cu energia noastră și cu transformările pe care le facem în noi.