Un citat al lui Gabor Maté, medic, speaker și autor de carte renumit pentru pentru studiul traumelor sună cam așa: „Încercarea de a ieși din durere este cea care ne creează mai multă durere.” De cele mai multe ori, oamenii au tendința de a-și ascunde durerea chiar de ei înșiși, de a se preface că nu există, fugind spre lucruri care să le abată atenția de la durerea lor, fie că sunt adicții de orice natură, fie că fac lucruri care să le abată atenția de la asta. De fapt, ceea ce se întâmplă este ca pentru o perioadă doar se bagă „gunoiul sub preș”, până la ieșirea la iveală din nou a acesteia în aceeași formă sau într-o alta.
Să stai în durere fără să faci nimic pentru a o înțelege, nu este o soluție, desigur, dar să o accepți, să treci prin ea, după care să încerci să înțelegi de unde provine, cum poți lucra cu ea astfel încât să o dizolvi, poate fi începutul rezolvării problemelor una câte una. Majoritatea acestora au rădăcini în rănile din copilărie, dar asa cum același Mate spune: „Poate că nu suntem responsabili de felul în care lumea ne creează mintea, dar putem învăța sa devenim responsabili pentru mintea cu care noi ne creăm lumea”. Nu este vina copilului că a perceput un eveniment în mod dureros, eveniment în urma căruia a început să dezvolte măști pentru a se proteja de-a lungul vieții, dar este responsabilitatea adultului de a căuta răspunsuri și vindecare a traumelor, pentru a-și ridica calitatea vieții interioare și deci, și a celei exterioare, pentru a trăi o viață cu sens, care să-l împlinească.
Cele cinci răni, așa cum apar în cartea lui Lise Bourbeau, împreună cu măștile lor pe care le dezvoltăm din convingerea că ne vor ajuta să nu mai trăim durerea inițială sunt: rana de abandon, rana de respingere, rana de trădare, rana de umilință și rana de nedreptate. Avem în general mai multe răni apărute în urma evenimentelor din copilărie, dar una poate fi predominantă. Spre exemplu, dacă toată viața te găsești în situații în care ești neîndreptățit de situații și oameni, rana de nedreptate este cea mai puternică. Dacă vei merge în copilărie, îți vei da seama că poți găsi mai multe evenimente în care te-ai simțit asa cum te simți azi când ești neîndreptățit. Poate fi și unul singur de care-ți aduci aminte, dar foarte impactant.
E important să ținem cont că în procesul de vindecare e necesar să avem răbdare, compasiune, acceptare și iubire pentru noi înșine și pentru cei care credem ca ni le-au provocat. Altfel, procesul și drumul spre vindecare și îmbunătățirea calității vieții poate fi lung și anevoios.
Te invit cu drag și pe pagina mea de FB unde poți găsi articole și materiale care te pot ajuta să înțelegi mai multe, să practici și să evoluezi: „Transformă-ți viața by Crina Banu”.
