Transfăgărăşanul a împlinit 40 de ani

Sunt puţini românii care nu au trecut Transfăgărăşanul, cea mai spectaculoasă şosea din ţară, a cărei construcţie a început în 1970 şi a fost dată în folosinţă în septembrie 1974. Panglica de asfalt şerpuieşte printre munţi, urcă şi coboară  oferindu-le pasagerilor sau celor care se încumetă să meargă cu bicicleta senzaţii de neuitat Altitudinea maximă de pe traseu este de  2042 metri,  în Căldarea glaciară Bâlea.
Aproape de cer
În septembrie 2009, celebra emisiune TOP GEAR a fost filmată pe Transfăgărăşan, iar popularitatea şoselei a crescut exponenţial. Cei trei realizatori britanici, Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May, au făcut spectacol, din toate punctele de vedere, iar la finalul zilei de filmare Clarkson a exclamat – „Transfăgărăşan, mulţumim că exişti!”
La început urci încet, în curbe largi, care pun la încercare maşinile. Te afli la poalele munţilor,  peisajul pare înfricoşător iar munţii parcă te apasă. După câţiva kilometri, şoseaua se avântă brusc spre vârfuri, pantele devin mai ameninţătoare, iar piscurile se întrezăresc printre brazi. Zăpada care acoperă muntele trei sferturi din an se vede de la barajul Vidraru, aflat aproape de intrarea pe Transfăgărăşan. Turiştii mai grăbiţi sau mai temători se opresc aici, sau merg puţin mai sus, până la cabana Valea cu Peşti, la 20 de kilometri mai sus. Cine vrea să vadă munţii Făgăraş în adevărata lor splendoare, trebuie să urce până în vârf. Senzaţia pe care o vor încerca-o nu o vor uita niciodată.
Ostaşi şi mineri
„Când eram copil nu se putea trece peste munţi nici cu calul. Erau porţiuni de drum unde calul se poticnea şi cădea în hău. Se spune că Nicolae Ceauşescu a trecut pe aici şi a dormit la grajdul lui Bulearcă, atunci când nu era preşedinte, şi apoi a hotărât să taie munţii”, povesteşte un bătrân din Arefu, unul dintre cei care au lucrat efectiv la construirea şoselei. Omul a avut o mare pasiune, fotografia, şi aşa a ajuns să fie singurul fotograf care a pozat lucrările la Transfăgărăşan.  „M-a verificat colonelul de Securitate Manole. Eram singurul autorizat să fac fotografii. Au murit mulţi acolo. Se întâmpla foarte des să fac poze la soldaţii şi la minerii care lucrau, iar când mă duceam cu pozele să nu mai fi fost, să fie morţi”, îşi aminteşte bătrânul.
Mână în mână, împotriva muntelui
Bătrânii satelor din apropierea Transfăgărăşanului vorbesc şi acum despre jertfele care i-au fost aduse muntelui. „Cred că au murit sute de oameni. Cădeau bieţii soldaţi repede în prăpastie şi cu greu mai erau scoşi la suprafaţă ”, spune Gheorghe Buzoiu, din Corbeni. Are 79 de ani şi toată viaţa a fost cioban. „Ne duceam la munte, cu oile, şi vedeam ce se lucra, cum puşcau munţii. Cine nu fugea, era mort. Da, mulţi au murit, dar au făcut ceva care rămâne, ăştia d-acu nu mai pot să facă aşa ceva”, e sigur moş Gheorghe.
Bătrânul fotograf din Arefu povesteşte cum lucrau minerii. „Se ţineau de mână, 20 -30 de inşi, ca să nu-i ia vântul şi să cadă în hău. Dacă ar fi căzut unul, îl ţineau ceilalţi”. Despre o mulţime de alte întâmplări se vorbeşte şi acum prin zonă despre perioada în care a fost construit Transfăgărăşanul, iar una dintre ele se referă la călugărul Nectarie, care a vrut să vină de la Sibiu la Argeş, la o biserică, şi o avalanşă l-a prins aproape de Bâlea Lac. „Părintele era cu un Trabant. S-a adăpostit sub copertina de la Capra. A lăsat maşina acolo şi el s-a aruncat pe zăpadă. A scăpat cu viaţă, dar Trabantul l-a scos după 6 luni”, spune un alt sătean.
90 de kilometri de frumuseţe. Fişa tehnică.
Transfăgărăşanul are 90 de kilometri lungime, două benzi de circulaţie. Este o şosea cu foarte multe serpentine. Pe tot parcursul  acesteia sunt construite 27 de viaducte şi poduri. Tunelul Capra-Balea Lac, care străbate muntele Paltinul, între cotele 2.025-2.042 metri, are o lungime de 887 metri, galeria are 4,40 metri înălţime iar aerisirea se face natural, datorită curenţilor puternici de aer ce-l străbat. Tunelul este cel mai lung din ţară. Transfăgărăşanul are parte de sute de mii de vizitatori în fiecare vară, şi este trecut în pliantele de prezentare a României, ca fiind cea mai spectaculoasă şosea din ţară.
Turismul de week-end este foarte dezvoltat. Fiind aproape de Bucureşti, la 200 de kilometri, şi mai puţin aglomerat ca Valea Prahovei, Transfăgărăşanul are din ce în ce mai mulţi vizitatori. Cabanele sunt permanent pline, iar rezervările pentru Sărbătorile de iarnă se fac din septembrie.
De la Curtea de Argeş până la intrarea pe Transfăgărăşan sunt 20 de kilometri, iar de aici începe urcuşul. Şoseaua este deschisă din iulie până în octombrie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email