Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Astăzi, creştinii ortodocşi din municipiul nostru îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Cei doi fac parte din pleiada celor mai importanţi sfinţi ortodocşi români, dovadă fiind în acest sens şi numărul mare al celor care poartă cele două nume.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul din Milano, un adevărat protector al creştinilor, în timpul domniei sale adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă şi Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoarea a Paştelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocţiului de primăvară. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care şi-a eliberat sclavii şi a ajutat creştinii persecutaţi.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiţia populară ne spune că în această zi păsările de pădure îşi învaţă pui să zboare. 
Totodată, legat de această zi există şi o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează să-şi facă apariţia, şi anume:
n mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
n femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu agheasmă;
n podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
n în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email