Mai săraci cu 34 de miliarde

Primăria Curtea de Argeş  înapoiază săptămâna aceasta  Ministerului Dezvoltării 34 de miliarde pentru neconformităţi în punerea în aplicare a proiectului „marii asfaltări”, finanţat din fonduri europene

Inevitabilul s-a produs. Municipalitatea plăteşte zilele acestea, după rectificarea bugetului care are loc la şedinţa de marţi a Consiliului Local, 3,4 milioane de lei pentru neregulile constatate în implementarea unui proiect cu fonduri europene. „Marea asfaltare”, care ar fi trebuie să transforme 47 de uliţe de ţară în străzi de municipiu se dovedeşte a fi fost extrem de scumpă pentru argeşenii plătitori de taxe şi impozite. Dacă cea mai mare parte din banii folosiţi pentru modernizarea străzilor au venit de la Uniunea Europeană, acum se cheamă că „marea asfaltare” am cam făcut-o pe banii noştri, şi nici nu ne prea place ce a ieşit, căci partea carosabilă e prea îngustă, rigolele, prea adânci iar trotuarele ocupă prea mult spaţiu.

Miza procesului, 123 de locuri de muncă

Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul (UATM) Curtea de Argeş s-a judecat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene pentru un proiect implementat în municipiu. La începutul lunii iunie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat sentinţa definitivă în procesul dintre Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene – Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene şi UATM Curtea de Argeş, şi a obligat Municipiul să restituie banii pentru o „clauză abuzivă” în documentaţia de atribuire a licitaţiei pentru marea asfaltare. De fapt este vorba despre o clarificare dată din oficiu de Primărie, conform căreia „ofertantul câştigător va crea 123 de locuri de muncă în faza de execuţie a lucrării”.

Primăria Curtea de Argeş a contestat în instanţă corecţiile financiare aplicate de Ministerul Dezvoltării pentru proiectul  „Creşterea calităţii infrastructurii rutiere în municipiul Curtea de Argeş”, proiect cofinanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. După ce Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză, Ministerul Dezvoltării a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Înalta Curte l-a admis, iar pe 25 mai a rejudecat şi a pronunţat sentinţa – „Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva sentinţei civile nr. 1971 din 1 iulie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Curtea de Argeş, ca neîntemeiată”.

Prin urmare, UATM Curtea de Argeş trebuie să plătească următoarele sume reţinute cu titlu de corecţii financiare: 3.067.530,72 lei din FEDR; 673.825,97 lei din bugetul de stat; 916.250,02 lei reprezentând TVA. În total, este vorba despre peste un milion de euro pe care Municipiul trebuie să-l restituie Ministerului, iar acesta să-l dea înapoi Uniunii Europene.

Dăm banii înapoi, strada Valea Iaşului rămâne la fel

Ca să nu mai crească penalităţile, şi aşa uriaşe, Primăria  se grăbeşte să plătească  34 de miliarde. Partea proastă este că administraţia locală nu a descoperit vreo sursă inepuizabilă de bani, în afara taxelor şi a impozitelor locale, astfel încât sumele trebuie luate de undeva, iar cel mai la îndemână loc au fost investiţiile. Prin urmare, spun surse oficiale, modenizarea străzii Valea Iaşului nu se va mai face prea curând, pentru că nu mai sunt bani. „Nu se iau toţi banii de la modernizarea străzii Valea Iaşului, doar o parte se ia de acolo. Să vedem cum mai stăm cu încasările la buget”, ne-a spus Gheorghe Florescu, directorul economic al Primăriei.

De fapt, şi pentru modernizarea acestei artere au fost ceva probleme. Municipalitatea a comandat firmei de proiectare Pacific Design un proiect care propune două soluţii de reabilitare a acestei străzi. Consiliul Local a ales a doua soluţie, mai scumpă dar mai bună, după cum au apreciat consilierii.  „În urma realizării Studiului Geotehnic şi al Expertizei Tehnice de Specialitate au fost identificate suprafeţe afectate de fisuri şi crăpături multiple, gropi, denivelări, cauzate de îmbătrânirea structurală sub acţiunea razelor ultraviolete şi a factorilor de mediu (…) Scurgerea apelor pluviale de pe partea carosabilă se face deficitar, pantele fiind necorespunzătoare. Drumul este mărginit pe aproape tot traseul de şanţuri de pământ, parţial colmatate de vegetaţie”, se arată în referatul Biroului de Investiţii din Primărie.

Soluţia aleasă de administraţia locală presupune frezarea stratului de asfalt actual pe o grosime de 4 centimetri şi aşternerea a două straturi noi. De asemenea, în cadrul investiţiei se vor amenaja parcări şi staţii pentru mijloacele de transport în comun, se vor face racorduri  cu 13 drumuri laterale pe diferite lungimi, trotuare şi acces la proprietăţi, ridicarea şi aducerea la cotă a capacelor pentru căminele de canalizare, alimentarea cu energie electrică a iluminatului din sensul giratoriu care va fi amenajat în zonă, realizarea de semnalizări şi marcaje rutiere. Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA,e ste de 8.028.764 lei, respectiv 1.780.214 euro.

La o lună după ce Consiliul Local a decis asta, s-a schimbat schimbarea.

Indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investiţii „Reabilitare drum strada Valea Iaşului” au fost modificaţi la ultima şedinţă de Consiliu Local. Astfel, valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este acum 11,808,811 lei. Modificarea, în sensul creşterii sumelor, a fost motivată de faptul că în devizul general iniţial nu au fost cuprinse sumele necesare realizării lucrărilor de canalizare pluvială aferente, precum şi lucrările de instalaţii electrice, conform referatului realizat de Biroul de Investiţii din Primărie. Devizul a fost făcut de SC Pacific Design SRL, şi prevede pentru amenajarea terenului 107.736 euro şi 81.589 euro pentru asistenţa tehnică. Pentru investiţia de bază ar urma să se cheltuiască 2.121.030 euro, alte cheltuieli, gen organizare de şantier, comisioane, taxe, cheltuieli diverse şi neprevăzute ridicându-se la 294.794 euro.

De ce nu ne place asfaltul cel nou

Deci anul acesta strada Valea Iaşului are toate şansele să rămână la fel, dar nici străzile asfaltate prin proiectul menţionat mai sus nu o duc prea bine. În afara faptului că unii dintre cetăţeni sunt nemulţumiţi de carosabilul prea îngust, în unele locuri străzile noi s-au prăbuşit, în altele au apărut gropi, şi sunt şi locuri în care două maşini nu pot trece una pe lângă cealaltă.

 

Fostul primar Nicolae Diaconu spunea că dacă nu ar fi fost acest proiect, argeşenii de pe strada Angheleşti, spre exemplu, sau Groape, nu ar fi avut prea curând asfalt la poartă. Dacă cele 34 de miliarde date înapoi ar fi fost folosite pentru a asfalta străzi, s-ar putea ca rezultatele să fie chiar mai bune decât cele ale proiectului cu finanţare europeană. Până la urmă, finanţarea a fost de la noi, din taxele şi impozitele noastre.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email