Subsolurile blocurilor, transformate în depozite de lemne

Soba bunicii „renaşte” din propria cenuşă. Teracota o să fie regina acestei ierni, pentru că este cea mai ieftină metodă de încălzire. Aproape trei sferturi dintre români folosesc la încălzirea locuinţei sobe în care ard lemne, cărbuni şi gaze naturale. Însă, în ultima perioadă, lemnul câştigă tot mai mult teren. Scumpirea combustibililor petrolieri şi a gazelor naturale îi face pe mulţi să recurgă la încălzirea cu lemne chiar şi pe cei care locuiesc în zonele dotate cu reţele de gaze naturale. Cu o astfel de situaţie se confruntă şi locuitorii municipiului Curtea de Argeş, care nu au ezitat să-şi cumpere sobe pe lemne pentru a se încălzi. Argeşenii au recurs la această metodă fiind constrânşi de preţul foarte mare al gazelor naturale, dar şi de lipsa banilor. „Am avut sobă la începutul anilor ’90, dar renunţasem la ea odată cu apariţia centralelor termice. Însă, de iarna trecută am pus soba din nou în funcţiune pentru că plăteam foarte mult la gaze. Pentru un apartament cu trei camere plăteam şi 400 de lei pe lună. Am şi doi copii mici şi trebuie să aibă căldură, astfel că aproape toată ziua mergea centrala. M-am gândit că ar fi mai bine să-mi montez soba din nou, pentru că este mai ieftin”, spune Daniela Şerban, din Curtea de Argeş.
„Cam o dată la două zile aduc doi saci de lemne în casă”
Oamenii spun că preferă să cumpere lemne pentru că în acest fel pot face economii semnificative la plata facturii la gazele naturale. În această perioadă, cel mai ieftin lemn de foc este cel de brad, pin şi molid, care se vinde cu 40 – 50 de lei metrul cub. Lemnul de esenţă tare, precum cel de fag şi stejar, se dă cu preţuri cuprinse între 85 – 200 lei metrul cub. „Am cumpărat lemne de astă vară. Cred că îmi ajung astea pe care le am. Mi-au mai rămas şi de anul trecut câteva. Acum depinde de cum e iarna. Dacă e foarte frig se ard mai multe. Oricum, soba e sfântă domnule. Face o căldură de nu poţi dormi noaptea”, spune Relu Popescu. Majoritatea celor care îşi încălzesc locuinţele cu sobe pe lemne le depozitează la subsolul blocurilor sau chiar pe scară. În toate cartierele municipiului au apărut prin jurul blocurilor stive de lemne. „Eu aduc lemne de la ţară, de la părinţi, pentru că au un teren împădurit. Au luat aprobare pentru tăiere şi vara ne apucăm de treabă. Le sparg acolo la ţară şi le aduc cu maşina cu semiremorca la bloc. Eu le ţin la subsol. Cam o dată la două zile aduc doi saci de lemne în casă”, spune Gheorghe Tătăroiu.
„O să fie oameni care o să moară de frig în casă”
Cei care au sobă în apartament au avut şi câteva probleme cu ceilalţi vecini. Locatarii erau speriaţi şi se gândeau tot timpul să nu aibă loc vreo nenorocire. „Normal că îmi este frică. Cine ştie cum sunt legate aceste sobe, cum au coşurile. Am vorbit cu cei care au sobe şi le-am spus să fie foarte atenţi. Îi înţelegem că au apelat la această metodă, pentru că nu au bani, dar nu este normal să ne pună pe noi în pericol”, spune Luminiţa Dima, care locuieşte într-un cartier din municipiu.
Argeşenii au primit o lovitură grea în momentul în care s-au anunţat noile condiţii conform cărora se acordă subvenţia pentru plata facturii le gazele naturale. „Anul acesta trebuie să fii sărac lipit ca să primeşti subvenţie. Nu ştiu cine a băgat aceste reguli. Cred că o să fie oameni care o să moară de frig în casă. Nu mi se pare normal. Sunt nişte aberaţii. Cred că o să-mi cumpăr şi eu o sobă, că aşa nu mai pot face faţă. Şi aşa mă încadram la o subvenţie de 19 lei pe lună. Asta e bătaie de joc”, spune nervos Nicu Negru.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email