Specialiştii plătiţi de o firmă din Bucureşti din banii locuitorilor municipiului Curtea de Argeş lucrează de zor la o Strategie de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020. Deşi suntem în 2017, Strategia nu e gata şi cel mai probabil ar putea fi pusă în aplicare, pe bucăţi, începând cu 2018, în doi ani trebuind să fie dezvoltat municipiul la maxim.
Fix la fel s-a întâmplat şi cu precedenta Strategie, care a costat aproximativ 80.000 de lei în 2008. Documentul este public şi e postat pe portalul Primăriei. Are 186 de pagini, iar despre Curtea de Argeş se vorbeşte în mai puţin de jumătate din ele, adică în 92. Restul e vorbărie despre programele cu finanţare europeană, despre România şi despre judeţul Argeş, despre bugetul naţional şi bogăţiile naturale, surse posibile de finanţare, etc.
La pagina 46 specialiştii care au realizat-o încep cu „situaţia existentă la nivel local”, iar la pagina 78 sunt „Direcţiile de dezvoltare ale municipiului în perioada 2007 – 2013”, care, ce să vezi, sunt fix aceleaşi din Strategia la care se lucrează acum. Prima direcţie de dezvoltare era „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale şi a serviciilor publice” în 2007, iar acum este … dezvoltarea infrastructurii. Multe propuneri au venit acum de la oameni de afaceri din municipiu, propuneri referitoare în special la infrastructură. Aceleaşi probleme erau şi în 2007, iar din Strategia de atunci a fost pus în practică Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, prin care au fost asfaltate străzile lăturalnice, şi au fost reabilitate două clădiri, cea de pe Bulevard, în care funcţionează Centrul pentru pensionari, şi Grădiniţa de la Valea Sasului, care a fost dată Fundaţiei Hand Rom.
Planuri mari. Poveşti.
La ultima întâlnire pe care specialiştii de la ABG Business Tools au organizat-o la Curtea de Argeş s-a creionat strategia nouă, având la bază propunerile cetăţenilor importanţi din municipiu. Pare fantezistă, mai ales după ce am văzut cât din Strategia veche a fost pus în practică, şi cât din cele 186 de pagini au rămas literă moartă.
Prin noua strategie s-au propus o mulţime de lucruri Ø Realizarea șoselei de centurǎ, proiect prioritar, necesitatea descǎrcǎrii și decongestionǎrii traficului auto ȋn partea de Vest a municipiului; zona lacului, propunere sǎ devinǎ zonǎ verde pentu promendǎ cu posibilitatea de realizarea a unui proiect prin reconversia spaţiilor nefuncţionale (spaţiul nu este ȋn proprietate momentan) , cu observaţia „construcţiile trebuie sǎ se ȋncadreze ȋn maxim 10% din suprafaţa terenului respectiv, inclusiv alee, pistǎ de biciclete”; refacerea spaţiilor verzi din parcuri; refacerea parcǎrii de la Mǎnǎstirea Curtea de Arges și un sens giratoriu.
De asemenea, se propune amenajarea ȋn parcuri a unor spaţii speciale destinate fiecǎrei categorii de vârstǎ (de exemplu zonǎ de fitness). În zona străzii Luncilor – unitate strategicǎ, deschidere cǎtre turism, camping modern, actualmente zonǎ neasfaltatǎ, zonǎ cu lac ȋn care se poate face agrement, pǎdurea aproape – importantǎ pentru sǎnǎtate – este o parte din centura paralelǎ cu șoseaua principalǎ.
Municipalitatea trebuie să informeze cetăţenii despre modul de cheltuire a banilor
S-au cheltuit mulţi bani pentru staţia de epurare, iar specialiştii care au realizat strategie propun o informare din partea reprezentanţilor Primǎriei cu privire la Staţia de epurare refǎcutǎ cu 11 milioane de euro. Pentru deschiderea Transfǎgǎrǎșanului pe toatǎ durata anului sunt necesare minim 5 copertine pentru acoperirea ȋntregii suprafeţe, iar Mǎnǎstirea și Transfǎgǎrǎșanul atrag foarte mulţi turiști din București ȋn zona Municipiului Curtea de Argeș, spun profesorii care au lucrat la Strategie. Alte propuneri vizează crearea spaţiilor verzi pentru turiștii sosiţi din orașe monotone, necesitatea unei zone pietonale, a unor staţii de autobuz istorice, unde se poate citi, ȋnvǎţa; promovarea mașinilor electrice, mai ales că aprovizionarea blocheazǎ tot orașul pe parcursul zilei, şi necesitatea ca Bulevardul sǎ fie zonǎ pietonalǎ cel puţin ȋn „perioadele de sezon”, dar şi crearea unui sistem de parcǎri de așteptare.
E nevoie de o legǎtura rutierǎ dintre șoselele ce leagǎ Curtea de Argeș de Vidraru și respectiv Câmpulung, de crearea unor parcǎri pentru tirurile ȋn așteptare, facilitǎţi, utilitǎţi pentru transport. Importantă este şi componenta de conservare a industriei la nivelul orașului, principalul pol de venit, concomitent cu schimbarea imaginii orașului. Necesitatea atragerii unui operator de turism important la nivel european, realizarea unui sistem de indicaţie rutierǎ și aplicatie pentru smartphone, definirea unui model standard pentru identitatea vizualǎ, publicitate luminoasǎ funcţionala pe durata nopţii pe Bulevard, dezvoltarea unei platforme online dedicate târg-urilor de job-uri sunt tot atâtea propuneri din Strategie de dezvoltare 2014 – 2020.
La şedinţa ordinară a lunii aprilie a Consiliului Local, şedinţă programată pentru săptămâna acesta, aleşii sunt poftiţi să voteze Strategia, numai că ea nu există. Sunt doar rapoartele de consultare publică, ale căror concluzii le-am prezentat mai sus.
