Ştrandul, şerpărie şi depozit de gunoaie

Vine vara şi ca de fiecare dată în acest sezon argeşenii aşteaptă cu speranţă că ştrandul va fi redeschis. Dacă în 2012 bazinul cu apă cristalină şi iarba tunsă scurt îi îmbiau pe locuitorii municipiului la plajă şi baie, din 2013 încoace ştrandul este închis, iar locul s-a transformat într-un decor potrivit pentru filme de groază.

În primul rând nu prea mai există o cale de acces la ştrand. Poţi doar să te strecori pe lângă sediul Asociaţiei de Tenis, iar intrarea în ştrand se face pe o poartă ruptă, din fier ruginit. Odată intrat te apucă disperarea.  Iarba creşte fără ca cineva să aibă grija ei, un vecin a depozitat resturile de la o construcţie  lângă WC-ul care arată îngrozitor, cele câteva dale sunt sparte, urzicile au crescut prin spărturi, iar bazinul este gol şi plin de bălării. Şi dalele care îl împrejmuiesc s-au spart iar bălăriile au crescut în voie. Totul arată ca şi cum nu ar mai fi trecut cineva pe acolo de mult timp. Peste câteva săptămâni nimeni nu va mai avea curaj să intre din cauta ierburilor mari şi a şerpilor care mişună printre ele. De când a fost închis, multe promisiuni s-au făcut pentru ştrand şi nici măcar una nu a fost respectată.

Nicolae Diaconu în 2015 – proiect de modernizare făcut de o firmă italiană

 Deja din 2015 ştrandul ajunsese o ruină, iar cetăţenii, care încă mai credeau în ce promiteau autorităţile, cereau insistent, direct la Primărie ori prin presă, ca locaţia să fie modernizată şi redeschisă. Fostul primar Nicolae Diaconu prezenta un proiect amplu de modernizare a locaţiei, proiect ce presupunea refacerea bazinelor, amenajarea peisagistică a zonei, realizarea unor locuri de joacă pentru cei mici, dar şi crearea mai multor locuri de parcare. De asemenea, proiectul prevedea şi refacerea sistemului de filtrare a apei, înlocuirea pompelor de apă, dar şi izolarea şi placarea bazinului. Costurile necesare pentru reabilitarea ştrandului se ridicau la un milion de euro. „Am cerut unei firme de proiectare din Italia, cu experienţă în acest domeniu, să ne realizeze un proiect pentru modernizarea ştarndului din Curtea de Argeş. Am primit deja o schiţă şi pentru a realiza totul avem nevoie de 1.000.000 de euro. Dar noi încercăm în prima fază să reabilităm bazinul cel mare, lucrarea pe care ne dorim să o finalizăm în acest an, pentru a mai prinde puţin din vară. În primul rând avem nevoie de o expertiză a bazinului, pentru a afla stadiul în care se află pereţii laterali. Apoi, putem cu o investiţie mai mică să reamenajăm acest bazin. Trebuie să facem măcar acest lucru în acest an”,  declara  Nicoae Diaconu în 2015. El mai spunea că că este interesat de realizarea unui parteneriat cu mai mulţi oameni de afaceri, care doresc să investească în modernizarea Ştrandului Tineretului. „La finalul lucrărilor am putea avea un ştrand modern, cu o capacitatea de aproape 5.000 de persoane. Pe lângă argeşeni, am putea atrage aici şi mai mulţi turişti”, credea Diaconu. Nici oameni de afaceri nu au venit să investească, nici bazinele nu au fost modernizate, nici ştrandul nu a fost deschis. Ce e sigur însă e că schiţa făcută de firma din Italia, „cu experienţă în domeniu,” nu a fost gratis.

S-au căutat investitori în Europa

Un an mai târziu, în 2016, Nicolae Diaconu s-a întâlnit cu un grup de reprezentanţi ai oamenilor de afaceri și ai ministerelor economiei din mai multe țări, vizita făcând parte din Programul internaţional de promovare a nevoilor de investiții „Romanian Investment Zoom Project” și având drept scop atragerea investitorilor în România, prin parteneri externi, pentru proiectele comunităţii.

Şi atunci fostul primar le-a vorbit oaspeţilor despre oraş, oportunităţile de afaceri de aici şi despre frumuseţile şi nevoile oraşului. „Vin foarte mulţi turişti la noi vara şi e important să creem posibilitatea de a-şi petrece aici timpul, să rămână aici mai mult timp. Investiţia pe care ne-o dorim este un centru de agrement, cu bazin de înot, centru SPA, un hotel. Sunt cam 300 de locuri de cazare la Curtea de Argeş, dar vara sunt insuficiente”, le-a povestit  Nicolae Diaconu.  În ciuda declaraţiilor politicoase şi diplomatice referitoare la frumuseţea oraşului şi a oportunităţilor pe care le oferă  , nici această întâlnire nu s-a concretizat. Ştrandul a continuat să se degradeze.

Ştrandul, parte a Master Planului de turism

În 2016 au avut loc alegeri locale, iar Nicolae Diaconu a pierdut funcţia de primar în favoarea lui Constantin Panţurescu. Cu sloganul ,,Pornim implicarea, stopăm nepăsarea”, candidatul caracterizat de PSD ca „administrator performant, capacitate mare de muncă, îşi respectă întotdeauna cuvântul dat”, a avut în programul său electoral un punct care avea legătură, au sperat argeşenii, şi cu zona ştrandului – „Organizarea unor spaţii de agrement în zona fostului lac Curtea de Argeş care să cuprindă piste de biciclete, role,carturi”. Ce-i drept, Constantin Panţurescu a vorbit mai mult despre construirea unui bazin de înot la Curtea de Argeş, bazin la care lucrările vor începe în curând.

Totuşi, primarul spune că are un plan şi cu ştrandul. „Ştrandul este prins într-un Master Plan de turism cu un obiectiv destul de important. Nu voi spune nimic până când nu voi avea toate detaliile. Se rezolvă cu intrarea prin bunăvoinţa unuia dintre proprietarii terenurilor pe care a fost calea ferată. Acesta va dona terenul pentru a facilita accesul la ştrand”, ne-a declarat Constantin Panţurescu.

Până când Master Planul pe turism va fi implementat, iar un vecin va dona calea de acces, ştrandul rămâne aşa cum îl ştim din 2013, un paradis al şerpilor, un depozit de gunoi, un bazin mare ros de rugină şi plin de bălării, un loc frumos altădată la care acum nici măcar nu se poate ajunge.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *