Dezbaterea publică a Regulamentului bugetului participativ a avut loc zilele trecute în sala de ședințe a Primăriei Curtea de Argeș, dar nu a participat niciun cetățean. Probabil e mult mai simplu să înjuri în fel și chip și pe oricine pe facebook decât să te implici efectiv în problmele comunității și să încerci, pe cât poți, să contribui la rezolvarea lor. Bugetul participativ este un concept care funcționează cu succes în alte orașe ale țării, ce-i drept mai mari și mai dezvoltate, cu o societate civilă adevărată. Principiul e simplu – administrația locală alocă o sumă de bani pentru bugetul participativ, adică pentru proiectele pe care le propun cetățenii, apoi se votează, iar proiectul cu cele mai multe voturi este pus în practică.
Sunt mulți locuitori ai municipiului care se plâng de problemele pe care le au pe străzile ori în cartierele lor. Un proiect depus ar putea însemna rezolvarea acestei probleme, dacă oamenii s-ar implica. Nu e cazul la Curtea de Argeș, constatăm de ani buni, și poate că acesta este și motivul pentru care am ajuns aici, și fiecare interpretează cum crede acest ”aici”.
Liberalii, singurii participanți, plus un consilier PRO România
La dezbaterea bugetului participativ au participat consilierii locali liberali Mădălin Marinescu, Cristian Mitrofan, Doru Georgescu, apoi omul de afaceri liberal Liviu Nicolae, Constantin Teodorescu, liberal și el, fost inspector la Investiții în Primărie, acum pensionar, Nicolae Păunescu, liberal, și consilierul local Emil Lică, de la PRO România. Au prezentat proiectul și au încercat să ofere răspunsuri directorul economic al Primăriei, Anca Frujinoiu, și Gh. Greavu, șeful Biroului Investiții.
Dezbaterea a durat o jumătate de oră și nu s-a finalizat în niciun fel. Propuneri pentru modificarea regulamentului au trimis Asociația GHEPart, prin Iulia Georgescu, Magda Fărăoanu și PNL Curtea de Argeș.
Asociația GHEPart, asociația care a venit prima dată cu propunerea unui buget participativ la dezbaterea publică a bugetului local pe acest an, a transmis mai multe solicitări de modificări – ”Propunerile pot fi formulate de cetățeni, ONG-uri constituite și funcționând legal conform OG 26/2000, valoarea estimata pentru un proiect propus trebuie să se încadreze în suma de 100.000 lei, inclusiv TVA, inițiatorul să fie consultat pe parcursul modificării proiectului, astfel încât să nu se denatureze ideea propusă spre a fi implementată, putându-se găsi soluții în acord cu ceea ce a fost gândit inițial de cetățeni, modificarea calendarului astfel încât să rămână o perioadă de minim 3 luni pentru implementare, menționarea componența comisiei care evaluează proiectele, eliminarea unui număr minim de voturi astfel încât să câștige proiectul/proiectele cu cel mai mare număr de votanți, indiferent câți sunt aceștia”.
Propuneri de modificare a Regulamentului
Mădălin Marinescu a venit la dezbatere pregătit cu un tabel foarte mare, și a încercat să discute punctual. Nu a reușit, pentru că cei doi funcționari din Primărie au spus de la început că ”se va discuta” și ”se va decide” neasumându-și nimic, doar acceptând cumva propunerea ca acea comisie care va analiza proiectele să fie formată și funcționari publici și din consilieri locali.
Liberalii au propus ca proiectele selectate să fie cuprinse în bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului pentru următorul exercițiu bugetar, vârsta minimă de participare să fie de 16 ani, nu de 18, să aibă dreptul să depună proiecte și alte entități, nu doar cetățenii, Comisia de validare a proiectelor să fie constituită prin hotărâre a Consiliului Local.
Alte propuneri ale PL au fost ca membrii Comisiei mixte care fac parte din aparatul de specialitate al Consiliului Local să fie nominalizați prin dispoziție a primarului, activitatea Comisiei să poată fi sprijinită de experți externi, analiza proiectelor să se facă sub toate aspectele, respectiv tehnic, juridic, urbanistic și economic, evaluând impactul, viabilitatea și fezabilitatea acestora.În cazul în care comisia consideră necesar, aceasta îl poate invita la discuții pe inițiatorul proiectului pentru oferirea de clarificări sau orice alte informații suplimentare. Comisia își rezervă dreptul de a optimiza proiectele propuse, atât prin îmbunătățiri din punct de vedere tehnic, juridic, urbanistic, cât și prin estimarea mai eficientă a costurilor. Toate proiectele validate și optimizate de către comisie urmează să fie afișate pe site-ul bugetării participative şi supuse votului al cetățenilor.
Un parteneriat între administrația publică locală și cetățeni
Conform proiectului Regulamentului supus dezbaterii publice, propunerile de poriecte trebuie să se încadreze într-unul din următoarele domenii: infrastructură (străzi, alei, locuri de parcare, trotuare, zone pietonale), parcuri, spații verzi și locuri de joacă, mobilitate, accesibilitate și siguranță circulației; amenajare spații publice (mobilier stradal, iluminat public. etc); infrastructura educaționala și socială.
Valoarea bugetului estimativ propus în cadrul procesului de bugetare participativa derulat anual, pentru proiectele selecționate, este de 100.000 lei inclusiv TVA, iar valoarea estimată pentru un proiect propus trebuie să se încadreze în suma maximă de 25,000 lei, inclusiv TVA.
Perioada de depunere a proiectelor este 1 – 31 august, iar perioada în care comisia de evaluare va analiza proiectele depuse și va solicita clarificări, în cazul în care consideră necesar, pentru a asigura validarea proiectelor este 1 – 30 septembrie. Între 1 și 10 octombrie se publică lista cu proiectele eligibile și cu cele respinse, cetățenii le vor putea studia în perioada 15 octombrie – 30 octombrie și le vor putea vota între 1 și 30 noiembrie, urmând ca lista cu proiectele câștigătoare să fie afișată între 1 și 15 decembrie.
