Aproape trei sferturi dintre români folosesc la încălzirea locuinţei sobe în care ard lemne, cărbuni şi gaze naturale. Însă, în ultima perioadă, lemnul câştigă tot mai mult teren. Cu o astfel de situaţie se confruntă şi locuitorii municipiului Curtea de Argeş, care nu au ezitat să-şi cumpere sobe pe lemne, pentru a se încălzi. Argeşenii au recurs la această metodă fiind constrânşi de preţul foarte mare al gazelor naturale, dar şi de lipsa banilor. „Am montat soba anul trecut, pentru că nu mai făceam faţă cu plata facturilor la gaze naturale. Plăteam lunar, pentru un apartament cu trei camere, aproximativ 400 de lei. Am şi doi copii, unul în vârstă de 3 ani, iar celălalt în vârstă de 12 ani şi mă descurc foarte greu. Aveam nevoie de căldură pentru copii şi aproape toată ziua mergea centrala. Am vorbit cu soţul meu şi m-am gândit că ar fi mai bine să ne cumpărăm o sobă pe lemne, pentru că ne-ar costa mai puţin. Am pus soba în dormitorul copiilor”, spune Irina D., din Curtea de Argeş.
Preţul metrului cub de lemne poate ajunge până la 80 de lei
Oamenii preferă să cumpere lemne, pentru că în acest fel ar face economii semnificative la plata facturii la gazele naturale. Astfel, cel mai ieftin lemn de foc este cel de brad, pin sau molid care se vinde cu 25 – 30 de lei metrul cub. Lemnul de esenţă moale, precum cel de plop şi salcie, se vinde cu 35 de lei metrul cub, în timp ce lemnul de esenţă tare, precum cel de fag şi stejar, se dă cu 40 de lei metrul cub, însă preţurile pot urca şi până la 70 – 80 de lei. „Am cumpărat şi eu lemne, dar sincer să vă spun mai mult aduc de la părinţii mei de la ţară. Au un teren cu pădure şi au luat aprobare de tăiere. În fiecare an aduc o maşină de lemne. Le sparg aici în faţa blocului şi apoi le depozitez în beci. Seara aduc câte un sac acasă şi îmi ajunge vreo două zile. Am sobă de teracotă şi ţine mult căldura”, spune Viorel, un alt argeşean care preferă să folosească soba pe lemne la încălzirea apartamentului. Cei care vor să cumpere lemne de foc se pot adresa în primul rând ocoalelor silvice din zona în care se află, printr-o cerere scrisă, iar în cazul în care cota de lemne de a fost deja epuizată, se pot face solicitări către ocoalele din zona de munte, care au stocuri mult mai mari. „Am făcut un calcul şi pot spune că ies mai bine cu lemnele. Oricum folosesc şi centrala, dar doar pentru apă caldă şi un calorifer care funcţionează în sufragerie”, ne mai explică Viorel.
Micşorarea plafonului pentru subvenţia la gaze – o lovitură grea pentru argeşeni
Oamenii spun că vecinii din bloc nu sunt deranjaţi de faptul că încă se mai folosesc sobele pe lemne. „Am avut la început câteva discuţii cu vecinii. Eu i-am luat în casă şi le-am arătat că nu există niciun pericol. Le-am arătat toată instalaţia. Pot spune că au fost oameni care au înţeles situaţia, pentru că nu putem să stăm să îngheţăm de frig în casă”, spune un alt locatar. De asemenea, argeşenii au primit o lovitură grea, în momentul în care s-a anunţat că s-a micşorat plafonul pentru acordarea subvenţiei la plata facturii pentru gazele naturale consumate. „Când am auzit că nu vom mai primi ajutoarele, nu ştiam ce să mai fac. Vă spun că eram disperată. Am auzit că pe urmă s-ar putea modifica din nou plafonul. La primărie doamnele mi-au primit cererea şi mi-au spus că dacă se va modifica din nou valoarea acelui plafon o să primesc şi eu subvenţia din nou”, spune Valentina D., din Curtea de Argeş. Ionel D., din Curtea de Argeş, are o sobă în apartament pe care a folosit-o ultima dată în perioada în care s-au desfiinţat centralele termice de cartier. Însă, acum bărbatul se gândeşte să pună din nou în funcţiune soba. „Domne, cred că în iarna aceasta voi da drumul din nou la sobă. Am subsolul plin de lemne uscate care mi-ar ajunge până în primăvară. Nu am ce face. Dacă nu mai primesc subvenţia pentru gaze naturale sigur bag soba”, spune bărbatul.
