Arh. Ana-Maria Goilav, conferențiar universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, și istoricul Petre Guran, cercetător al istoriei Bizanțului la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, au deschis, în urmă cu 15 ani, în județul Argeș, comuna Mălureni, o școală de arhitectură – “Școala de la Bunești”. Un proiect inedit, unic, conform Biroului de presă a Consiliului Județean Argeș.
„Școala de la Bunești este un proiect ambițios care a luat naștere în anul 2008 ca un șantier experimental în care studenții puteau învăța noțiuni de bază ale arhitecturii vernaculare pornind de la contactul nemijlocit cu acei câțiva meșteri bătrânești pe care i-au mai putut găsi la acea vreme pe văile Vâlsanului și Doamnei (dulgheri, șițari, cărămidari sau chirpicari).
Acest loc s-a transformat și într-un loc de basm cu construcții unice – casa de pământ, trapeza din cărămidă bizantină, bucătăria de iarnă din blocuri de gresie, culina de vară din lemn de stejar, casa călăreților și dușurile din lemn de salcâm și rășinoase, umbrarul viu, casa de cânepă – toate cu o structură și o arhitectură nemaiîntâlnite”, conform sursei citate.
Scopul este să creeze o nouă generație de meșteri
Numele școlii se trage de la moșia unui neam boieresc, cunoscut până în secolul al XIX-lea sub numele Bunescu. După organizarea teritoriala din perioada interbelica, moșia cuprindea satele Bunești, Mănești, Zărnești, care circumscriau moșia acestui neam.
Un scop pe termen scurt și mediu al “Școlii de la Bunești” este să creeze o nouă generație de meșteri. Aceasta se întruchipează în persoana tuturor celor care vor să se întoarcă în mediul rural, foarte aproape de natură, să locuiască acolo. „Noii meșteri suntem noi înșine, suntem cei care acum lucrăm pe cele 30 de șantiere ale Școlilor de vară de arhitectură din România. E un fenomen fantastic care poate schimba lucrurile în timp, cu condiția ca aceste școli să crească și să se consolideze. Eu, împreună cu tinerii arhitecți care coordonează aici dulgheria și zidăria, în tot ceea ce facem încercăm să convingem, în primul rând, beneficiarul direct, aici mă refer și la comunități întregi, că lucrând cu materiale naturale dai un răspuns specific unui loc, unui moment și unei cereri”, a spus dr. arh. Ana-Maria Goilav.
“Tabăra, condusă de arh. Ana-Maria Goilav și dr. Petre Guran, este un eveniment important pentru comuna Mălureni. Am vrea ca tabăra aceasta să aibă parte de un pic mai multă publicitate ca lumea să știe despre minunile pe care le-au putut face dumnealor aici cu studenții, și ne-ar bucura dacă ar intra și într-un circuit turistic”, e de părere Florin Bucălie, primar comuna Mălureni.
