Argeşenii par să fi pierdut şi ultima brumă de distracţie gratis. Dacă până acum oricine avea chef să se plimbe puţin, să se uite la apele limpezi ale lacului Vidraru şi să facă, eventual, un grătar la iarbă verde, acum nu mai poate. După cum aţi aflat din numărul de ieri al ziarului nostru, accesul la lac este restricţionat de nişte porţi încuiate, porţi care se deschid numai pentru grupuri de minim 10 persoane şi pentru 15 lei de fes. De fesul fiecărei persoane care bate la porţile închise, indiferent dacă are 4 ani sau 40.
Mai întâi s-a construit un hotel foarte frumos, dar care are nevoie de mai multe locuri de parcare decât are, drept pentru care au început discuţiile cu cei care vând suveniruri pe un teren concesionat de la primăria Arefu pe 49 de ani. Un comerciant căruia i-a fost de-a dreptul frică să-şi dea numele, de teama represaliilor la care ar putea fi supus, ne-a spus că a fost ameninţat de mai multe persoane. „Au venit mai mulţi care ne-au zis să terminăm cu ţigănia asta, că ne desfiinţează chioşcurile, deşi sunt făcute cu autorizaţie şi respectând normele în vigoare. Au zis că locul le trebuie lor, pentru parcare, şi că noi să plecăm unde vrem”, ne-a povestit omul. „La fel au făcut şi cu noi. Au zis că dacă suntem din Corbeni, să plecăm la Corbeni să vindem acolo, nu aici, pe raza comunei Arefu”, ne-a spus un alt vânzător de lângă hotelul cel nou şi frumos.
„Din 1978 lucrez aici. Aşa ceva nu am mai văzut!”
Pe apele lacului Vidaru, lângă Casa Argeşeană, se odihnesc mai multe şalupe şi vaporaşe. Doar unul funcţionează, pentru că la celelalte nu au acces turiştii. „Eu lucrez aici din 1978, de atunci sunt cu barca la lac, dar ce se întâmplă acum nu s-a mai întâmplat”, ne spune nea Paraschiv, un vechi marinar de apă dulce care şi-a dus viaţa pe barca de pe Vidraru. „Mai plimbam turiştii, mai scoteam un ban. Acum nu se mai poate, pentru că drumul e închis. Eu, ca să cobor din şosea la barca în care stau trebuie să sar gardul”, afirmă nea Paraschiv.
Un grup de copilaşi a ajuns la Vidraru la ora documentării noastre. Cu toţii au vrut să vadă apa mai de aproape, dar nu au trecut de porţi decât după ce au plătit câte 15 lei de persoană. „E proprietate privată şi nu aveţi voie să treceţi”, ne-a ameninţat un tinerel în uniformă de chelner în clipa în care am vrut să coborâm până la malul lacului. Al cui angajat este şi de ce s-a transformat lacul Vidraru în piscină privată aflaţi din ziarul nostru de mâine.
