Asociaţia Montană Vidraru a realizat un site de promovare a unor obiective din Curtea de Argeş. Site-ul www.visitcurteadearges.ro, iniţiativa şi munca membrilor acestei Asociaţii, originari din Curtea de Argeş, care, deşi au plecat din oraş, şi-au lăsat sufletul aici, promovează obiectivele turistice din municipiu. Informaţiile sunt riguroase şi interesante, iar pozele ilustrează perfect istoria oraşului. Publicăm şi noi începând de astăzi un serial despre monumentele Oraşului Regal, cu povestea lor neştiută preluată de pe www.visitcurteadearges.ro, obiectivele promovate fiind Mănăstirea Curtea de Argeş, Biserica Olari, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, Ruinele Sân Nicoară, Muzeul Municipal Curtea de Argeş. Astăzi despre Ruinele Sân Nicoară.
Pe o poziție dominantă ce străjuiește Curtea Domnească de la Argeș se găsesc ruinele unei mici biserici cu numele ciudat de Sân Nicoară. De unde acest nume și ce este cu această biserică ce are un turn nefiresc de înalt?
Nicoară este alintul popular pentru Nicoale, deci probabil Hramul Bisericii este Sfântul Nicolae. Dar Sân? Imediat au apărut speculațiile legate și de anumite legende ale locului cum că ar fi fost o biserică romano-catolică dată spre folosință soțiilor catolice ale Domnilor Țării Românești. Arhitectura bisericii este însă una bizantină asemănătoare unor edificii aflate astăzi și ele în ruină de la Nesebăr (Messembria), Trapezița(Târnovo), Constantinopol sau Nicopole. Pictura puțină câtă s-a mai păstrat este și ea bizantină și aparține secolului al XIII-lea de unde și prezumția că această biserică a fost construită în secolul al XIII-lea. Deși este evident că vorbim de o biserică ortodoxă, nu este exclus ca pe termen scurt, în anumite împrejurări, să fi fost dată în folosință Doamnelor Țării și să fi slujit în ele preoți romano-catolici.
Poziția dominantă pe care o are biserica și turnul înalt ne arată că avea o dublă funcțiune: de loc de rugăciune și de turn de veghe. Experimentele făcute cu torțe în anii 70 ne arată că se puteau transmite semnale pe timpul nopții din acest turn către Cetatea de pe Argeșul Superior (cunoscută și ca Poienari) de la Căpățâneni. Profesorul Radu Vergatti consideră că în proximitatea bisericii, în partea de miazănoapte se afla reședința domnească, în sprijinul ipotezei sale fiind descoperirea unui canal de aducțiune zidit din cărămidă cu înălțimea de aprox. 60 cm, în urmă cu câțiva ani. Deși în Biserică s-a slujit până în secolul al XVIII-lea, ea a suferit deteriorări grave din partea factorului uman în secolul al XIX-lea. Astfel că Alexandru Odobescu, venind de la Râmnicu Vâlcea la reședința sa din Curtea de Argeș îl descoperă pe preotul de la Parohia Domnească împreună cu un grup de credincioși cum demantelau biserica în scopul valorificării cărămizii ce rezistase atâtea secole. În urma telegramei lui Odobescu adresată Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice Guvernul va deplasa de urgență jandarmii de la Pitești pentru protecția bisericii. Din nefericire de atunci și până astăzi ruinele au rămas în același stadiu plângând parcă gloria de altă dată a Curții Domnești de la Argeș.
Text şi foto www.visitcurteadearges.ro