De la funeraliile Regelui Mihai I clădirea s-a degradat chiar mai mult, iar CFR-ul nu face nimic
Pe 19 octombrie Regina Elena va fi înmormântată la Necropola Regală de la Curtea de Argeş, alături de fiul său, Regele Mihai I. Ca să nu ajungem iarăşi pe primele pagini ale ziarelor din toată ţara, şi nu numai, din cauza stării deplorabile în care se află monumentul de arhitectură Gara Regală, sperăm ca sicriul să fie adus cu maşina, şi nu cu trenul regal. Astfel, imaginea nepăsării, delăsării şi neputinţei noastre nu va mai fi văzută de aşa de multă lume. Proprietarul Gării este CFR, companie care în ultimii ani a reabilitat WC-ul public, pe bani mulţi, şi atât.
Inaugurată pe 27 noiembrie 1898
Gara din Curtea de Argeş a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. A fost construită în mai puţin de unsprezece luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte de Nouy, acelaşi care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă (linia Piteşti-Curtea de Argeş, superbele gări din Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş şi alte elemente de construcţie specifice) a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române.
Clădirea Gării din Curtea de Argeş a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcţie extrem de frumoasă, realizată după un model original francez combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită şi cu decoraţiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia.
Gara a fost înfiinţată şi cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeş, după alegerea acesteia drept necropolă regală de către Regele Carol I. A primit supranumele de „Gară Regală” pentru că toţi suveranii României înmormântaţi la Curtea de Argeş, cu excepţia lui Carol al II-lea, au fost aduşi în oraş cu trenul.
În perioada premergătoare anului 1989, din Gara Curtea de Argeş se expediau circa 40.000 de tone de mărfuri şi plecau 40-45.000 de călători lunar.
Acum, din strălucirea de altădată a Gării nu a mai rămas nimic.Singura „lucrare” făcută în decembrie 2017, când sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I a fost adus la Necropolă cu trenul şi trecut prin Gară, a fost acoperirea faţadei cu un mesh gigantic, dar între timp şi acesta s-a deteriorat. CFR a scos la licitaţie de trei ori documentaţia pentru reabilitarea monumentului, dar, din cauza preţului foarte mic, 60.000 de lei, nu s-a înscris nimeni.
