Răscoală a crescătorilor de animale din Buşaga

Pentru multe persoane din municipiu, creşterea animalelor reprezintă singura sursă de venit. Majoritatea sunt oameni simpli, care locuiesc în carterele mărginaşe şi care nu au un loc de muncă, iar oaia, capra sau vaca din curte îi ajută să supravieţuiască de la o zi la alta. Crescătorii de animale din Buşaga au ajuns în culmea disperării şi acuză autorităţile locale că sunt obligaţi să renunţe la animale. „Mai întâi, au dat o hotărâre de consiliu prin care ne-au luat cinci hectare din izlaz şi l-au dat popilor Apoi, au dat altă hotărâre prin care ne-au interzis să ducem la păşunat caprele, oile şi caii. Au voie pe izlaz numai vacile. Nu se poate aşa ceva!”, spun revoltaţi oamenii. Cu alte cuvinte, pe păşunea din Buşaga au voie numai bovinele crescute de cei din zonă, adică aproximativ 50 de capete. „Restul animalelor, adică oile, caprele sau caii, care sunt poate peste 100, cu ce le hrănim dacă nu ne lasă pe izlaz? Ce facem cu ele, unde le ducem?”, se întreabă acum argeşenii.

„Să ne împuşte, că noi nu mai avem cu ce să trăim!”

Crescătorii de animale au încercat să înduplece autorităţile locale, pentru că fără animale vor muri de foame. „Eu sunt şomer, soţia la fel, şi avem doi copii la şcoală, iar venituri nu avem. La fel ca noi sunt mulţi şi de aceea pentru noi e important să avem unde să ne ducem animalele la păscut. Dacă nu ne mai lasă cu ele la păşunat, nu ne rămâne decât să le omorâm, pentru că altfel vor muri de foame! Însă apoi noi cu ce trăim?”, spune Dumitru Fluturel, un bărbat din Buşaga. „Să ne împuşte, că noi, că n-o să mai avem pentru ce să trăim!”, adaugă un alt crescător de animale.
Oamenii nu cer lucruri extraordinare, vor doar să le fie lăsată păşunea, pe care să o împartă de aşa fel încât să poată să îşi ducă la păscut nu doar vacile ci şi oile, caprele şi caii.

„Noi vrem să muncim, nu cerem nimic gratuit!”

Fermierii au venit cu o serie de acte prin care încercă să demonstreze autorităţilor locale că izlazul este al lor. „Avem actul de la Jan Pandele, care ne-a lăsat izlazul în suprafaţă de 60 de hectare de bună voie. Este al nostru de mai bine de 90 de ani, însă nu avem voie să ne ducem animalele la păscut!”, explică oamenii. Disperaţi, reprezentanţii crecătorilor de animale din Buşaga au mers până la Bucureşti. „Nu ştim încotro să ne mai ducem. Nu vrem decât să muncim, nu cerem nimic gratuit. Suntem dispuşi să plătim taxe pentru păşunatul animalelor, însă numai să ne lase. Am mers la domnul Paul Silviu, consilierul ministrului de la Bucureşti, şi apoi aici la Primărie. Însă nimeni nu ne ajută!”, adaugă disperaţi fermierii. Crescătorii de animale nici nu pot beneficia de subvenţii, pentru că au primit păşunea în folosinţă gratuită. „Statul are nevoie de bani, de ce nu ne lasă să plătim taxe şi să ne ducem animalele la păscut? În acest fel am beneficia şi noi de subvenţii. Cei de la A.P.I.A. ne-au explicat că  Hotărârea de Consiliu prin care ni se dă păşunea gratuit, este apă de ploaie şi nu putem să o folosim! Trebuie să avem păşunea în concesiune pentru a beneficia de subvenţie”, adaugă fermierii.

„Nu este vina noastră că ei nu se înţeleg!”

Autorităţile locale spun însă că situaţia nu este atât de gravă, iar vina pentru această situaţie o au chiar crescătorii de animale. „Ca fermierii să beneficieze de subvenţii ar fi trebuit să le concesionăm păşunea, şi acest lucru implică automat licitaţie publică. Ori, în cazul în care se făcea licitaţie, se puteau prezenta şi fermieri din alte zone şi exista riscul ca cei din Buşaga să rămână fără păşune. Atunci chiar era o problemă. Încredinţarea în folosinţă gratuită era singura soluţie prin care puteam să le lăsăm lor păşunea! Izlazul este al lor şi pot să îl împartă aşa cum vor. Pot să o delimiteze şi să îşi ducă acolo şi oi şi capre şi cai, însă trebuie să nu le lase în acelaşi loc cu bovinele. Nu este vina Primăriei că ei nu se înţeleg! ”, explică Radu Chirca, secretarul primăriei. Datele statistice arată că la Curtea de Argeş sunt 1.600 de bovine, 2.191 de porcine, peste 4.000 de oi, 22.515 păsări şi 550 de capre.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email