Sensul giratoriu de la Făgăraş, cel mai scump din ţară, este denumit polul înjurătorilor adresate de şoferii care tranzitează zona celor care se fac responsabili de starea deplorabilă şi de degradare avansată la nici trei ani de la recepţia lucrărilor, potrivit preşedintelui PDL Curtea de Argeş, Vasile Sabie, cel care, de vineri, în urma şedinţei Biroului Permanent Judeţean al PDL, este şi preşedinte al Colegiului II Curtea de Argeş. „Valoarea mare a lucrării ne trimite cu gândul la necesitatea ca cei care care au realizat caietul de sarcini şi au încheiat contractul de execuţie să solicite o perioadă de garanţie de minim cinci ani şi în acest timp constructorul să remedieze pe cheltuiala sa toate problemele care apar. Şi, slavă Domnului, denivelările apărute ameninţă să se mărească, devenind un real pericol pentru circulaţia rutieră. Pentru o lucrare de miliarde executată în perioada 2010-2011 şi degradată într-un timp atât de scurt, din respect pentru cetăţeni, voi cere Consiliului Local acordul de principiu ca primarul să se adreseze în cel mai scurt timp constructorului pentru reparaţii. Asta înainte de apariţia intemperiilor specifice anotimpului rece”, a declarat Vasile Sabie la conferinţa de presă a organizaţiei lcoale a PDL. Soluţia avansată de primarul Nicolae Diaconu de a nu executa garanţia bănească a lucrării sau de a nu obliga constructorii să remedieze drumul pe cheltuiala lor şi de a aştepta începerea unei alte lucrări de asfaltare a centurii care să cuprindă şi zona amintită poate fi catalogată ca fiind largheţea omului risipitor al banului public şi naşte tot felul de întrebări şi suspiciuni asupra intereselor pe care le reprezintă, a mai spus Sabie. Ale comunităţii sau ale societăţilor comerciale partenere, a precizat acesta, adăugând că „astfel, se vor da din banii publici, din nou pentru sensul giratoriu, alţi bani. Pe lângă cele două miliarde irosite în urmă cu doi ani, o altă sumă importantă din cele 30 de miliarde, cât costă refacerea şoselei de centură, se va risipi. Administrarea unui oraş se face cu simţ gospodăresc nu după tipare falimentare“.
