Regele Carol al II-lea, uitat în capelă de 14 ani

Pe 14 februarie 2003 la Curtea  de Argeş era mare aglomeraţie. Osemintele lui Carol al doilea şi ale Elenei Lupescu, ultima sa soţie, erau aduse la Mănăstire. Dimineaţa devreme preoţii au îngropat sicriul cu rămăşiţele trupeşti ale Duduii, cum era cunoscută Elena, în spatele Palatului Episcopal, într-un cavou. Mai târziu, sicriul lui Carol al doilea era depus în capelă.

Ceremonia militară a fost impresionantă, iar slujba a durat 50 de minute pe un ger cumplit. Exilul regelui se terminase. Sicriul de zinc ce cântărea 200 de kilograme a fost purtat de soldaţi pe umeri până la capela în care urma să stea câtva timp, până se găsea o soluţie convenabilă pentru toată lumea – Casa Regală, Patriarhie şi Guvern. Principele Radu şi Principesa Margareta au participat la ceremonie dar au plecat repede, fără să dea vreo declaraţie.

Hotărârea de reînhumare a oaselor la Curtea de Argeş a fost luată de  Guvernul de atunci al României împreună cu Patriarhia Română şi cu Episcopia Argeşului şi Muscelului.

Regele Mihai a refuzat să vadă sicriul când a vizitat Mănăstirea, în 2006. Majestatea Sa a ieşit din biserică în parc, şi a luat-o pe aleea care ducea la capelă. Odată ajuns acolo a zărit steagul pus pe coşciug şi a făcut stânga împrejur rapid.

Cine decide

Nimeni nu poate să spună când se termină provizoratul pentru regele care şi-a trăit viaţa cum a vrut, fără să respecte regulile jocului. La Lisabona, osemintele zăceau într-un şopron, ne spunea anterior ÎPS Calinic. La Curtea de Argeş, sicriul e lăsat într-o capelă zăvorâtă cu lacăt, pe care nu scrie nimic. Doar argeşenii ştiu că undeva, în curtea Mănăstirii, doarme Carol al doilea. Nici acum nu şi-a găsit liniştea şi nimeni nu pare dispus să i-o acorde prea curând. Tabloul cu portretul regelui playboy, cum a fost numit de presa vremii, aşezat pe sicriu, parcă s-a scorojit, iar zâmbetul s-a stins, decolorat de soarele care intră printre zăbrelele uşii.

Carol al II-lea al României (15 octombrie 18934 aprilie 1953) a fost încoronat rege al României pe 8 iunie 1930 şi a abdicat pe 6 septembrie 1940 în favoarea fiului sau Mihai. Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume pe care l-a ales şi folosit după ce a fost dezmoştenit şi radiat din Casa Regală Română (între 1925 şi 1930),  Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României şi al soţiei sale Regina Maria. El a murit de cancer, în Portugalia, în 1953, iar pe 14 februarie 2003 a fost dus la Curtea de Argeş pentru a fi reînhumat la Mănăstire. Osemintele au fost depuse, însă, provizoriu, într-o capelă. În aceeaşi zi, Elena Lupescu, ultima sa soţie, a fost reînhumată în cimitirul Mănăstirii. Cât timp au trăit nimeni nu a putu să-i despartă. După moarte, nu s-au mai putut împotrivi. În Mănăstirea Curtea de Argeş se odihnesc regii Carol I, Ferdinand şi reginele Elisabeta şi Maria. Carol al doilea doarme, provizoriu, în capela Sf. Petru şi Pavel construită de Carol I. 

Nimeni nu ştie dacă Necropola Regală care se construieşte acum la Curtea de Argeş şi în care a fost înmormântată Regina Ana va fi locul în care şi Carol al II-lea îşi va găsi liniştea eternă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email