Refacerea străzii Nordului întârzie. De vină ar fi câţiva stâlpi şi un gard.

Refacerea străzii Nordului este o prioritate în programul de lucrări al Serviciului Public de Gospodărie Comunală (SPGC), după cum a stabilit administraţia locală. Şi totuşi, lucrările nu au început, deşi de astăzi staţia de asfalt a SPGC este pusă în funcţiune.

„Este, într-adevăr, prioritară reabilitarea străzii Nordului, dar deocamdată nu am început. Trebuie mutaţi câţiva stâlpi de curent şi un gard. Când vor fi gata o să începem şi noi, să facem măsurători, să lărgim strada pe unde se poate, să facem trotuar. Strada trebuie consolidată, pentru că trec multe camioane pe acolo. Aşteptăm să fie mutaţi stâlpii şi gardul şi începem cu pregătirea, iar la final turnăm covor asfaltic”, ne-a spus Ioan Ghiţă, directorul SPGC.

Problema este că atunci când se asfaltează, strada trebuie închisă, iar societăţile care au fabrici acolo nu vor mai putea primi camioanele care iau marfa şi nici pe cele cu materii prime. „O să vedem, poate asfaltăm în luna august, când firmele mari au concedii, ca să nu împiedicăm accesul tirurilor. Asfaltarea propriu zisă nu durează mult, câteva zile, dar depinde şi de vreme, nu putem pune asfalt dacă plouă”, a adăugat Ioan Ghiţă.

O poveste veche de 20 de ani

După cum ziarul nostru a mai scris, strada Nordului  este plină de gropi de mulţi ani, cam de când Aquaterm spărgea asfaltul la câteva zile ca să repare avariile la reţeaua de apă. Care reţea a fost făcută iniţial foarte prost, spun specialiştii. După ani de zile în care societăţile din zonă s-au plâns oficial Primăriei că sunt „în dificultate” din cauza carosabilului ciuruit, administraţia locală a decis că a venit momentul să schimbe reţeaua de apă. Sigur, nu curând, ci abia anul trecut, deşi în fiecare buget local din 2016 încoace asfaltarea străzii Nordului a fost trecută, teoretic, la „priorităţi”.

Sute de oameni şi zeci de maşini, mari sau mici, trec zilnic pe aici în drum spre muncă sau spre casă, iar strada Nordului este o ruşine pentru administraţiile locale din ultimii zece ani. Directorii firmelor din zonă simt asta din plin.

La o întâlnire a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş care a avut loc la sediul Fuchs Condimente, sediu aflat pe strada Nordului, directorul le-a spus invitaţilor despre această problemă. „Fabrica duduie, e plină, trebuie să facem o investiţie de extindere, dar cum facem cu drumul în această situaţie?! Noi suntem lăsaţi de izbelişte de Primărie”, a spus Uwe-Jens Karl. „Curtea de Argeş face baie în bani europeni în acest moment. Impozitele pe care le plătim noi nu mai contează faţă de banii din fondurile europene. Nu mai avem pentru autoritatea locală acest rang important, nu le mai pasă de contributori”, e de părere acesta. Deşi la Fuchs lucrează 215 persoane care plătesc din impozitele lor şi salarii din Primărie, „campania electorală nu se bazează pe locurile de muncă” crede Uwe-Jens Karl. „Noi simţim autoritatea când vin 20 de controale la noi”, a mai spus el.

Marile firme nu se simt ajutate de Primărie. „Nu simţim niciun fel de ajutor. E inacceptabil ca strada Nordului să fie în această situaţie”, le-a spus invitaţilor directorul de la Fuchs.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email