În perioada 1960-1970 satul Brăteşti al comunei Albeşti era unul dintre cele mai bogate din nordul judeţului. Oamenii aveau pământ mult şi mai tot era plantat cu căpşuni. Bătrânii îşi amintesc de faptul că veneau să lucreze la plantaţii săteni din comunele din împrejurimi, iar ţăranii din Brăteşti erau generoşi. Pe lângă plata zilnică dădeau şi căpşuni câte puteau duce în traistă. Dacă le dădeau şi altora fructe, fără bani, aveau credinţa că se vor face şi la anul. Ţăranii aşteptau cu nerabdare deschiderea sezonului la căpşuni. Era muncă grea, dar se câştiga bine şi toţi culegătorii mâncau pe săturate.
Peste 80 la sută din locuitorii satului Brăteşti cultivau căpşuni până în urmă cu câţiva ani, iar pe uliţe parfumul fructelor era îmbătător. Lădiţele pline stăteau la colţul fiecărei grădini şi aşteaptau maşina care să le ducă departe, la Constanţa, Bacău sau la Braşov, sau la pieţele din Curtea de Argeş.
„Înainte de 1989, cu mult înainte, aici se sărbătorea ziua căpşunei. Aproape 100 de hectare din comună erau plantate cu căpşuni, şi oamenilor le convenea să muncească. Era un punct de colectare în sat, nu plecau nicăieri cu ele să le vândă, dar munca era aceeaşi. Au trecut peste 30 de ani de atunci dar se munceşte la fel, cu gripca, o sapă mai mare”, ne-a povestit un sătean.
După 1990 oamenii din Brăteşti au reînviat tradiţia şi din ce în ce mai mulţi au reînceput să cultive căpşuni. De câţiva ani, însă, lucrurile s-au schimbat. „Mai sunt trei sau patru familii care mai cultivă căpşuni, ceilalţi au renunţat”, spune primarul comunei Albeşti, Gabriel Popa. Cei tineri au plecat din sat şi din ţară, iar cei bătrâni nu mai pot. În urmă cu vreo zece ani, Brăteştiul era raiul căpşunilor, acum nu mai este.
Au apărut cultivatori în alte comune din zona Curtea de Argeş, cum este Şuici. Ei vin cu fructele la pieţele din Curtea de Argeş, pentru că nu au cantităţi mari şi nici suprafeţe întinse. Cultivatorii sunt oameni mai în vârstă care îşi completează pensia cu banii luaţi pe vânzarea căpşunelor.
