La Curtea de Argeş se întâmplă lucruri ciudate. Asta ştim. Dar când ele frizează penalul, de asta ar trebui să se teamă cei care conduc oraşul şi ne gospodăresc banii. Interes Argeşean v-a informat despre Strategia de dezvoltare a municipiului în perioada 2014 – 2020, şi despre felul în care aceasta a fost realizată. Să ne reamintim.
La sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, Municipiul Curtea de Argeş a cumpărat direct de la SC QUALITY PROJECTS & ADVICE COMPANY S.R.L din Bucureşti una bucată „Strategie de dezvoltare locala a Municipiului Curtea de Argeş pentru perioada de programare 2014-2020”, plătind pentru „Servicii elaborare/ actualizare Plan de dezvoltare locală pentru perioada 2014-2020” 95.000 de lei. Achiziţia a fost făcută prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
Pe 1 decembrie 2016, aceeaşi Unitate Administrativ Teritorială Municipiul Curtea de Argeş cumpăra direct, tot prin SEAP, una bucată „Strategie de dezvoltare locala a Municipiului Curtea de Argeş pentru perioada 2014-2020”. De data aceasta ofertant a fost SC ABG BUSINESS TOOLS SRL-D, care are sediul tot în Bucureşti, deşi în SEAP scrie că ar avea sediul în Argeş. Preţul plătit în decembrie a fost de 70.000 de lei pentru „Servicii realizare Strategie de Dezvoltare Locală”.
Avem strategie! Numai că nu e a noastră…
Săptămâna trecută, pe site-ul Primăriei a apărut Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020. Lăsăm la o parte faptul că suntem în 2017, deci dezvoltarea ar putea să înceapă cel mai devreme anul acesta, nu în 2014.Documentul care are 187 de pagini relevă lucruri ştiute din vechea Strategie, pentru perioada 2007 – 2014. Printre altele, aflăm că unui locuitor al municipiului îi revin 24 de metri pătraţi de spaţiu verde, faţă de 29 de metri, cât este media europeană, că cele mai multe firme din Curtea de Argeş activează în zona comerţului cu amănuntul, al reparaţiei de motociclete şi autovehicule, în domeniul hotelier şi al construcţiilor, etc.
După ce te-ai plictisit de moarte citind că e nevoie de dezvoltarea turismului, că populaţia e îmbătrânită, că numărul firmelor e în scădere, te uiţi peste înşiruirea numelor şi datelor despre şcoli, afli în amănunt ce e Mănăstirea Curtea de Argeş şi ce trebuie să facă ea pentru noi, sau noi pentru ea, la pagina 127 cititorul se înviorează brusc.
„Plecarea populaţiei are efecte atât pe termen scurt cât mai ales pe termen lung, prognozându-se existenţa unui deficit major de forţă de muncă peste 15 – 20 de ani în condiţiile menţinerii trendului actual de migraţie al bârlădenilor!!!!!!!!!!!!!!”, ni se spune în Strategie, iar informaţia ne loveşte brusc. Deci, am citit 127 de pagini ca să aflăm că este vorba despre Bârlad. Am dat 1,65 miliarde din banii noştri ca să le facem bârlădenilor o strategie, sau ca să o copiem pe a lor. Restul nu mai contează, sau restul e tăcere, vorba unui personaj celebru.
După Huşi a venit Bîrladul. Curtea de Argeş unde e?!
Pe site-ul Bârladului găsim Strategia de dezvoltare a oraşului, dar nu am văzut prin ea ceva despre Curtea de Argeş.
În schimb, municipiul nostru a mai plătit şi pentru Strategia municipiului Huşi, în 2009. Potrivit documentului de la acea vreme „Prin implementarea prezentului Plan integrat de dezvoltare urbană, (Plan care făcea parte din Strategia de dezvoltare a municipiului Curtea de Argeş în perioada 2009 – 2014 – n.a.) administraţia publică locală a municipiului Curtea de Argeş doreşte să atingă următoarele obiective specifice:
# creşterea atractivităţii municipiului Huşi şi integrarea acestuia în marea familie a oraşelor europene, în vederea susţinerii elementelor cheie de coeziune socială
# îmbunătăţirea accesibilităţii si mobilităţii teritoriului si a populaţiei din municipiul Huşi, crearea unui climat turistic si investiţional mai atractiv”, dar şi „îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii din municipiul Curtea de Argeş şi zonele adiacente”.
