Preşedintele CJ Argeş a fost condamnat la închisoare cu executare. În acelaşi dosar, Fostul primar Gheorghe Nicuţ, închisoare cu suspendare

Curtea de Apel Bucureşti a admis, ieri, apelul formulat de Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti din 28 mai, prin care preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Instanţa a desfiinţat în parte sentinţa iniţială şi, rejudecând pe fond, l-a condamnat pe Nicolescu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi pentru fraude cu fonduri europene. Inculpatul a fost condamnat şi pentru ale trei capete de acuzare la pedepse cuprinse între cinci luni şi un an de închisoare, însă în urma contopirii a rămas de executat pedeapsa cea mai mare. S-a dispus, de asemenea, confiscarea sumei de 66.518 lei care ar fi fost primită de Nicolescu cu titlu de mită de la omul de afaceri Cornel Penescu.  În cazul lui Penescu, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au menţinut pedeapsa de nouă luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită, dispusă de instanţa de fond. Tot trei ani şi patru luni de închisoare, însă cu suspendare, a primit şi fostul primar al municipiului Curtea de Argeş, Gheorghe Nicuţ. În cazul lui a fost dispus un termen de încercare de cinci ani şi patru luni, precum şi interzicerea exercitării unor drepturi pentru o perioadă de doi ani.
Condamnările nu sunt definitive
Pedepse identice cu cea a lui Nicuţ au fost pronunţate şi în cazul primarilor din Câmpulung Muscel şi Budeasa, Călin Andrei şi Ion Ştefan, precum şi în cazul inculpaţilor Florian Despan şi Grigore Dobre, toţi fiind acuzaţi de fraude cu fonduri europene. Ceilalţi inculpaţi în dosar au primit condamnări cu suspendare cuprinse între cinci luni şi doi ani. În plus, Nicolescu, Nicuţ, Andrei, Ştefan, Despan şi Dobre au fost obligaţi, în solidar, la plata a peste 880.000 de euro, reprezentând contravaloarea fondurilor accesate pentru reabilitarea unor unităţi de învăţământ. Sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email