Poveste de week end – Cum a devenit Andrei, Andrea, în Italia

Din ce în ce mai mulţi tineri din municipiul nostru pleacă în fiecare an la muncă în străinătate. Motivele invocate de aceştia sunt lipsa job-urilor sau salariile foarte mici care de abia le ajung de la o lună la alta. Astfel, după terminarea liceului, aceştia încearcă prin intermediul rudelor sau al prietenilor să-şi găsească un loc de muncă în afara ţării. Ei aleg să plece la cules de struguri, în construcţii, agricultură sau ca bucătari, barmani sau ospătari. Într-o astfel de situaţie a fost şi Andrei, care a terminat liceul la Grupul Şcolar Auto acum trei ani, dar nu găsit nimic de muncă în municipiu. Tânărul a lucrat o perioadă în construcţii la o firmă din Piteşti. Pentru că muncea foarte mult şi era plătit ca un muncitor necalificat, a renunţat în scurt timp.

„Mi-am făcut ucenicia aici în oraş”

 Andrei nu s-a dat bătut şi s-a înscris la un curs de calificare pentru meseria de bucătar. „Chiar nu ştiam ce să fac. Am vorbit cu un prieten şi mi-a spus că ar fi bine să fac un curs de calificare pentru că aşa am mai multe şanse de angajare. Am ales pe cel de bucătar pentru că îmi plăcea şi încă de mic îmi băgam nasul pe la bucătărie”, spune tânărul. După ce a primit diploma de calificare Andrei a început să-şi caute un loc de muncă în municipiu. A fost angajat la un restaurant, unde spune el că „mi-am făcut ucenicia”. După o perioadă, restaurantul s-a închis, dar pentru că ştia meserie a fost reangajat repede în altă parte. Tânărul a lucrat acolo până la începutul acestui an. „A fost foarte bine cât am lucrat. Chiar am fost apreciat de clienţii care înainte să comande un fel de mâncare întrebau cine este de serviciu. Câştigam destul de bine până să vină criza, apoi numărul clienţilor a scăzut, iar evenimentele organizate s-au rărit şi ele. Banii nu îmi mai ajungeau”, spune Andrei. Pentru că avea nişte rude în Italia, acesta le-a rugat să îi găsească un loc de muncă. După câteva luni, a primit un telefon de la rudele sale care l-au anunţat că i-au găsit un job ca ajutor de bucătar la o pizzerie. Andrei nu a stat prea mult pe gânduri şi a plecat. „M-am bucurat pentru că voiam să muncesc, să câştig bani şi să fac ceva în viaţă. Din păcate aici nu ai ce să faci. Asta este situaţia. Ştiam că îmi va fi greu, dar nu aveam ce să fac”, povesteşte băiatul. În prima lună la noul loc de muncă tânărul a fost ajutor de bucătar.

„Curtea de Argeş este un oraş mort”

Pentru că este isteţ, acesta a învăţat repede limba şi s-a adaptat la noul loc de muncă, unde acum lucrează ca bucătar. „Acolo muncesc, dar ştiu că sunt bine plătit. Îmi convin şi mie condiţiile. După doar o lună am devenit bucătar. Am colegi din toate colţurile lumii, dar ne înţelegem bine. Normal că mai avem şi certuri, dar ne împăcăm. Acum am venit în vacanţă şi mi-a făcut plăcere să-mi revăd familia şi prietenii”, spune tânărul. Andrei spune că va lucra în Italia atât cât va fi nevoie pentru a-şi strânge bani să-şi cumpere o casă şi o maşină, dar să şi pună nişte bani deoparte. „Am venit acum acasă după câteva luni, însă acum când voi pleca voi sta peste un an şi jumătate. Vreau să strâng bani să pot face şi eu ceva în viaţă. Din păcate în ţară noi tinerii nu avem nici o şansă. Locurile de muncă sunt ocupate pe relaţii. Nici nu mai vorbesc de Curtea de Argeş, care este un oraş mort”, povesteşte băiatul.
Despre slujba lui în Italia nu povesteşte prea multe. „Lucrez cât trebuie ca să iau salariul cât mai mare. Avem specialităţile noastre, ale fiecărui bucătar, şi fiecare are clienţii lui. Aproape că am ajuns ca acasă, să vină unii italieni sau români de-ai noştri care să întrebe de „Andrea”, aşa îmi zic mie, aşa e Andrei în italiană. Fac de toate, de la pizza la spaghete, la fripturi ori antipaste. E greu, dar câştig un ban pe care nu-l luam aici, acasă”, spune Andrei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email