Un pasionat de fotografie, care cutreieră zona în căutarea celor mai frumoase peisaje şi a celor mai interesante lucruri, şi care reuşeşte de cele mai multe ori să le găsească, a descoperit la Tigveni nişte pietre care ar putea avea 15 milioane de ani, pietre misterioase despre care oamenii spun că sunt „vii”. E drept, nu a existat nicio cercetare în acest sens pentru că sunt foarte puţini cei care le-au văzut, dar sunt premise ca pietrele să fie chiar ceea ce argeşeanul nostru intuieşte, adică trovanţi, „pietre vii”.
„Trovanții de la Bădislava”, îşi intitulează talentatul fotograf Nicolae Dobra postarea pe facebook. „Imediat după Valea Topologului, la limita dintre județele Argeș și Vâlcea, mai exact în satul Bădislava al comunei Tigveni, au început să „iasă la suprafață” trovanți. Adevărat, că mult mai mici și mai puține exemplare decât prin alte părți, dar dat fiind faptul că nu am găsit nicio scriere în acest sens, posibil că nici să nu se știe despre existența lor în această locație. Nu ar fi exclus ca mai multe exemplare să fie rămase încă în pământ”, scrie Nini Dobra pe facebook şi ilustrează cu pozele alăturate.
Nu s-a făcut nicio cercetare, e drept, şi nimeni nu ştie dacă sunt trovanţi sau nu. Pietrele au fost găsite de Nini într-o zonă izolată şi greu accesibilă, niciun profesor de geografie nu le-a văzut, din cei pe care i-am consultat noi, dar obiectele din poze par a fi trovanţi. În plus, la Vâlcea există chiar un muzeu al trovanţilor, la Costeşti.
Trovanţii din Costeşti au început să fie studiaţi imediat după Revoluţie, dar au ajuns atracţie turistică abia în 2005, după ce zona în care s-au format a fost declarată rezervaţie naturală. Primele “pietre vii” s-au “născut” însă în Miocenul superior, ca urmare a unor cimentări locale în masa nisipului.
Ce sunt trovanţii
În urmă cu mai bine de 10-15 milioane de ani, o mare parte din regiunea Oltenia era acoperită de Lacul Getic. Nisipul şi pietrişul transportat de pâraie s-a depus într-o parte a lacului, în zona unde se găseşte astăzi rezervaţia naturală. Specialiştii care au studiat fenomenul explică că astfel de formaţiuni geologice se formează de obicei în albia unui râu şi că mai poate fi întâlnit, dar la o scară redusă, şi în alte localităţi din Vâlcea.
Potrivit wikipedia, trovanții sunt formațiuni numite și concrețiuni de gresie (grezoase), create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase. Ca formare seamană cu stalactitele și stalagmitele din peșteri. În principiu, trovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendința lor este de creștere spontană – din centru către periferie – cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri.
Foto Nicolae Dobra
