Peştele care are 65 de milioane de ani trăieşte doar în Argeş

Aspretele este o fosilă vie, contemporan cu dinozaurii

Alpinistul Alex Găvan a iniţiat o campanie de salvare a acestui peşte

Alex Găvan este un alpinist român specializat în alpinismul din Himalaya de vârfuri de 8000 de metri, fără a utiliza oxigen suplimentar sau suport sherpa în ascensiunile sale. Până acum Alex urcase cu succes şapte vârfuri de 8000 de metri. Din 2006, Alex derulează un proiect special de urcare a tuturor celor paisprezece munți de 8000 de metri din lume. În momentul de față, este primul alpinist român care a atins vârful Gasherbrum I, Makalu și Shishapangma. Celelalte trei urcări ale sale de succes de Cho Oyu, Manaslu și Broad Peak sunt a doua ascensiune românească. În 2006, cu ascensiunea de succes a lui Cho Oyu, Alex a devenit la 24 de ani cel mai tânăr român care a urcat vreodată un vârf de opt mii de metri și a fost printre puținii care au vorbit în mod liber despre filmările din Nangpa La. El a  primit de două ori titlul de „Sportivul român al anului în alpinism de mare altitudine” din partea Federației Române de Alpinism și Climbing Sportiv, şi a fost nominalizat de alte două ori.

Aceasta este prezentarea pe care Wikipedia o face argeşeanului Alex Găvan. De fapt Alex, originar din Cepari, este profund legat de natură şi de lucrurile care ne ajută să rămânem oameni, de munţii noştri pe care i-a bătut cu pasul în adolescenţă, şi de Argeş. Acum a început o luptă pentru o fiinţă fabuloasă care încă mai trăieşte doar aici, pe Valea Vâlsanului, aspretele. Vă invităm să citiţi mai jos povestea acestei lupte spusă chiar de Alex Găvan.

„Distrugere pe scară largă în arie protejată, pe Valea Vâlsanului, una dintre cele mai frumoase văi din munții Făgărașului și din Carpații Românești. Pe o porțiune extrem de limitată, această vale este singurul loc de pe planetă care încă mai adăpostește o ființă fabuloasă: aspretele (Romanichthys valsanicola), un peşte fosilă vie cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri. Este considerat cel mai rar peste din Europa și, după unele estimări, chiar din lume. Deși mai există un număr extrem de redus de exemplare și este ocrotit, atât la nivel național cât și internațional de toate formele de protecție posibile, presiunile și amenințările actuale la adresa sa sunt mai mari decât oricând.

Imaginile alăturate sunt făcute în primăvara și vara acestui an de către oamenii din echipa de proiect care lucrează la salvarea de la dispariție a aspretelui, proiect pe care l-am demarat anul trecut, odată cu ascensiunea fără oxigen suplimentar a vârfului Garherbrum 2- 8035 m.

Ele ilustrează nerespectarea debitului de servitute la barajul Dobroneagu (se observă că debitul de servitute este zero), exploatarea neautorizată a pietrișului în albia râului (furt de agregate minerale), lucrări neautorizate în albia râului,tăierea neautorizată a arinişurilor din albia majoră și trecerea buștenilor prin vadul apei, nerespectând normele de exploatare forestieră.

Pe baza sesizării pe care am făcut-o către Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, s-au trimis două controale pe Vâlsan. Primul a fost făcut de către ANAR (Administrația Națională “Apele Române”), iar cel de-al doilea de o echipă mixtă a ANAR și a GNM (Gardă Națională de Mediu), acțiune la care am luat și eu parte pentru a le arăta și prezenta personal starea de fapt.

Zilele trecute, la sediul GNM, am avut o întâlnire pentru a stabili în mod concret pașii următori și cum putem repara și preveni pe viitor astfel de ilegalități. Alături de mine au participat  Alexandru Cacoveanu -Comisar General Adjunct GNM, Ervin Molnar-Director General ANAR, Bogdan David-Director General ABAAV (Administrația Bazinala de Ape Argeș-Vedea), Nicolae Badea-Director General Adjunct GMN și Răzvan Sipos, șef serviciu Inspecția Apelor din cadrul ANAR.

Cu această întâlnire, cred că aspretele a mai căpătat încă cinci prieteni, susținători de care acum are atâta nevoie.

De asemenea, odată cu începerea respectării legii prin asigurarea debitului de servitute atât de necesar pentru supraviețuirea aspretelui, se va face un prim pas către asigurarea acestui debit de servitute pe toate râurile din țara care au prevăzute baraje. Din observațiile pe care le fac des în teren cu prilegul antrenamentelor mele montane, în acest moment acest debit de servitute nu este respectat pe marea majoritate a râurilor. Asistăm acum la o crimă de mediu ce se cronicizează pe zi ce trece, deoarece lipsa apei în aval de barajele din țara înseamnă lipsa condițiilor necesare pentru existența habitatelor acvatice, implicit dispariția biodiversității și lipsa vieții pe aceste văi. Statul român trebuie să își respecte propriile legi, nici mai mult, nici mai puțin.

În paralel, echipa pe care am alcătuit-o lucrează la proiectul de salvare a aspretelui prin reconstrucție ecologică, reproducere dirijată și acțiuni de repopulare. Ca urmare a dezbaterii publice ce s-a încheiat, în curând vom avea forma finală a “Planului național de acțiune pentru asprete”, plan pe care l-am elaborat și care oferă cadrul necesar și conține, în același timp, măsurile active ce trebuie implementate.  #AspreteleTraieste”.

Foto Alex Găvan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email