Crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş a dat naştere unui imens scandal, în care poziţii divergente au Guvernul, Consiliul Judeţean şi sătenii din Arefu şi Corbeni. „Oportunitatea extraordinară de dezvoltare pentru comunităţile locale, prin eco-turism şi alte activităţi de economie verde”, potrivit Ministerului Mediului, este considerată de Consiliul Judeţean un motiv pentru „blocarea proiectelor autorităților locale din zona viitorului parc național, în care s-au investit resurse materiale și umane” şi „o aberaţie pentru cetăţeni”, de către sătenii din nordul Argeşului.
Un Yellowstone de România
„Este o oportunitate extraordinară de dezvoltare pentru comunităţile locale, prin eco-turism şi alte activităţi de economie verde care pot fi atrase în zonă. Peste 450 milioane de oameni trăiesc la o distanţă de maximum 3 ore de zbor de această zonă, ceea ce reprezintă un potenţial turistic imens. Susţin această iniţiativă şi, împreună cu echipa Ministerului Mediului, vom colabora activ cu partenerii noştri pentru a face paşi concreţi ca acest proiect să prindă contur”, a declarat ministrul Mediului despre acest Parc Naţional.
Potrivit Executivului, etapele necesare pentru constituirea acestuia se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020. „În acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, responsabil cu activităţile de analiză, aprobare şi planificare. Ca prim pas, Ministerul Mediului va iniţia o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public-privat adresată organizaţiilor de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional, autorităţilor statului şi celor locale din zona viitorului parc”, precizează Guvernul într-un comunicat de presă.
Sursa citată aminteşte că Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului carpatic, acoperind o suprafaţă de aproximativ 200.000 de hectare. „Prin declararea masivului muntos ca arie naturală protejată, se va asigura conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de bogat ce trebuie bine gospodărit în prezent pentru a fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare. Parcul Naţional Munţii Făgăraş va constitui cel mai important rezervor de biodiversitate din Munţii Carpaţi cu 27 de tipuri de habitate naturale, şase specii de mamifere, trei de amfibieni, patru de peşti, 13 de nevertebrate şi 66 de plante endemice, toate de interes european, rezervor de apă curată cu debit constant şi cel mai mare bazin forestier al României. Sub raportul suprafaţă/bogăţia biodiversităţii, această arie va deveni un veritabil „Yellowstone European””, susţine Executivul
Punctul de vedere al Consiliului Judeţean
Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean şi-a făcut public punctul de vedere față de Memorandumul privind crearea Parcului Național Munții Făgăraș. Iată-l.
„În ședința de Guvern din data de 14.09.2016, a fost aprobat Memorandumul cu tema ”Crearea Parcului Național Făgăraș”, fapt de care Consiliul Județean Argeș a fost înștiințat prin adresa nr. 6875/12.10.2016, fără a fi precizate limitele și consecințele declarării zonei ca parc național asupra investițiilor autorităților publice, locale și județene, aflate în derulare și asupra comunităților locale din zonă, dat fiind faptul că județul Argeș deține cea mai întinsă suprafață din Munții Făgăraș, dar mai ales că se dorește dezvoltarea turismului și a infrastructurii adiacente.
Conform definiției, parcul național este un teritoriu delimitat clar, prin lege, unde se respectă anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural (fauna, flora și cadrul natural) de activitățile omului. Scopul este deci protejarea biodiversității, nu turistic.
Așa cum rezultă din literatura de specialitate, prin crearea unui parc național, toate proiectele de investiții locale vor fi blocate, fără a se ține seama de pierderile economice care ar rezulta din stoparea lor sau de diversitatea situațiilor existente în diferite regiuni.
În situația Munților Făgăraș, acest fapt ar putea duce la blocarea proiectelor autorităților locale din zona viitorului parc național, în care s-au investit resurse materiale și umane.
Consiliul Județean Argeș nu este dușmanul mediului, dimpotrivă, protejarea mediului înconjurător este prioritară, însă, de asemenea, tot prioritară este protejarea cetățenilor și dezvoltarea comunităților. În acest sens ne-am adresat Ministerului mediului, Apelor și Pădurilor, în vederea clarificării condițiilor în cazul declarării Munților Făgăraș ca parc național”.
Ce zic restricţii vor fi
Potrivit proiectului, în zonele de conservare specială e exclusă orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor incompatibilă cu scopul de protecţie şi-sau de conservare. În zonă se pot desfăşura activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, turism ecologic, etc. O altă prevedere a proiectului se referă la utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat numai cu animale domestice proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele, cu speciile şi cu efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială. Deţinătorii de fond forestier inclus în parcul naţional, în afara zonei de conservare specială, sunt obligaţi „să nu depăşească posibilitatea de produse principale rezultată în urma reîncadrării arboretului în tipurile funcţionale”.
O viaţă de oierit
Moş Ion Turcu este unul dintre cei mai mari crescători de oi din comuna Corbeni. „Am avut 700 de oi, acu’ mai am doar 300. Ce să fac eu dacă o să fie parcu’ ăsta aici?! Unde să mă mai duc eu cu ele?! Am cumpărat pământ ca să am pentru oi. Sunt cu oile de când eram copil. Ce să fac acu’?’’. Alt sătean spune – „Pe de-o parte, poate fi o idee bună, în folosul statului, dar nu şi în interesul cetăţeanului. Parcul va fi protejat, dar nu se vor mai creşte oi. Cetăţenii cu asta trăiesc aici, cu un animal, cu un lemn tăiat. Pentru cetăţeni e o aberaţie. Cum să nu se mai ducă ei cu oile la munte?!”
Problema parcului naţional este discutată pe toate uliţele din Corbeni şi din Arefu, cealaltă comună implicată în proiect. „Mamă, eu sunt de 79 de ani. Am trăit cu oile, cu carne de la ele, cu brânză de la ele, cu de toate de la ele. Am crescut şapte copii că aveam oi, că altfel nu ştiu ce le dădeam să manânce. Asta facem noi aicea că altceva nu creşte”, spune Maria Lungu, care e în temă cu proiectul, că i-au spus şi ei nepoţii, iar ideea a înfuriat-o peste măsură. „Cine să vie să dicteze pe pământul meu?! Ies cu toporu’ la ei’’.
Moş Ion mai are o problemă – „Am făcut un saivan pentru oile mele, Am băgat 300 de milioane în el. Cine îmi dă banii înapoi? Ce, îl fac muzeu?!”
Comuna Corbeni şi-a găsit drumul. Cu proiectul, drumul e foarte scurt
Un alt sătean de 47 de ani, Mihai Son, deţinător de oi, concluzionează : „N-avem decât să plecăm toţi din ţară. Şi aşa aproape jumătate din comuna Corbeni sunt plecaţi în Italia şi în Spania’’.
Argeşenii care locuiesc aici abia au început să vadă un capăt de lumină. Până în urmă cu vreo câţiva ani nimeni nu ar fi crezut că cineva se va arăta interesat de casele lor vechi, de bucatele lor făcute după reţete ale bunicilor sau de gospodăriile lor cocoţate pe dealuri. Acum lucrurile încep să se mişte – oamenii s-au împrumutat pe unde au putut şi au construit pensiuni mare şi arătoase, s-au înscris la Agenţia Naţională de Turism şi Ecologie Montană, şi-au făcut reclamă pe Internet. Totul li se pare inutil. „Nimeni nu se mai gândeşte la noi… Doar la votare suntem buni…”, spune amărâtă tuşa Maria.
