Oficial, municipiul devine comună

Se desfiinţează punctul de lucru al ITM-ului din oraşul nostru, după ce Casa de Pensii care funcţiona la Primărie a fost desfiinţată, şi chiar biroul comisiei în care erau examinate persoanele cu handicap nu mai funcţionează la Curtea de Argeş. Probabil urmează să dispară Camera de Comerţ, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Evidenţa Populaţiei şi aşa mai departe. Poate că e în plan ca, după spitalul din Domneşti, şi cel din Curtea de Argeş să fie mai restrâns, să se închidă Fiscul şi Trezoreria. Nimic nu pare să-i oprească pe guvernanţi să ne facă viaţa din ce în ce mai grea.

Oficial, devenim o comună ceva mai mare. În afara desfiinţării birourilor de la Curtea de Argeş ale instituţiilor statului, birouri la care puteam şi noi să mergem, ca să nu mai pierdem vremea şi banii pe un drum la Piteşti, mai sunt şi alte elemente care ne conduc la ideea că suntem o comună mai răsărită, dar departe de ceea ce ar trebui să fie un municipiu. Drumurile proaste, curentul care se întrerupe de douăzeci de ori pe zi, câinii care ne fugăresc pe străzi, gunoaiele arse în fundul curţii de ditamai consilierul local care nu a aflat încă de regulile de mediu, deşi a ridicat mâna în şedinţă ca să aprobe amenzile date pentru cei care ard resturile menajere, căruţele conduse de căruţaşi beţi pe bulevard, caii şi vacile care pasc liniştiţi lângă Casa de Cultură primele fire de iarbă, gunoiul care se împute la ghene, praful stârnit de măturile specialiştilor de la salubritate care ne pudrează zilnic dacă ieşim pe stradă, gropile, eternele gropi care sunt peste tot, haosul de la intersecţia Făgăraş, acolo unde eşti parcă tot timpul la bâlci, străzile pe care poţi să mergi doar cu cizme de cauciuc, manelele ascultate ziua în amiaza mare la maxim în blocurile din spatele hotelului Posada, toate acestea şi multe altele ne îndreptăţesc să credem că trăim într-o comună doar ceva mai mare, nu mai dezvoltată decât altele.

De ce, domnilor, ne desfiinţaţi, spre exemplu, ITM-ul? Sau de ce aţi desfiinţat biroul Casei de Pensii? Cei mai amărâţi dintre noi economiseau nişte bani, pe care oricum nu-i aveau, mergând la Primărie, sau la ITM şi rezolvând o problemă, creată de cele mai multe ori tot de voi. Acum, pentru orice hârtie, şi se ştie că societatea e bazată pe hârtii, cât mai multe şi cât mai inutile, trebuie să ne ducem la Piteşti. Oare a făcut cineva calculul să vadă că salariile şi chiria pe care le plătea statul erau mult mai mici decât costurile deplasării la Piteşti ale celor care apelau la serviciile ITM? Sigur nu s-au făcut astfel de socoteli, pentru că noi nu contăm acum. Nu suntem importanţi decât când votăm, dar şi acest lucru se poate schimba, în sensul în care nici măcar nu mai suntem siguri că ceea ce am votat se regăseşte la numărătoare. Nu contează cheltuielile noastre, cele pe care le facem de când a început desfiinţarea diverselor birouri ale instituţiilor statului la Curtea de Argeş, e importantă doar raportarea unor economii. Nu contează cu ce preţ, atâta vreme cât preţul e plătit de noi, cetăţenii obişnuiţi, şi nu de stat, stat care, de altfel, e susţinut financiar tot de noi.

Cred că autorităţile locale ar trebui să aibă o reacţie la ceea ce se întâmplă dacă le pasă de cetăţeni. S-a desfiinţat Casa de Pensii, nimeni nu a zis nimic, s-a mutat comisia pentru handicap, la fel, pleacă ITM-ul şi cine o mai pleca, degeaba. Noi stăm şi spunem că asta e legea, că nu sunt bani, etc. Domnilor, treziţi-vă şi gândiţi-vă şi la cei care v-au trimis în birourile frumoase, pe scaunele comode, ca să le fie şi lor, măcar puţin şi măcar din când în când, bine, nu numai dumneavoastră, tot timpul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email