Oamenii de afaceri reclamă că proiectul Ghiţu Molivişu a fost deblocat doar parţial

Nu sunt prea multe şanse ca Valea Argeşului să fie cu adevărat o atracţie turistică prea curând. Daca nu am avea Transfăgărăşanul, şi acela sabotat de-a dreptul de guvernanţii din ultimii 25 de ani, nimeni nu ar şti că sunt şi în nordul Argeşului peisaje de vis, munţi înalţi şi un lac fabulos. Toţi cei care ne-au cerut votul nouă, argeşenilor, din 1989 încoace, ne-au promis că vor face şi vor drege astfel încât Valea Argeşului să se apropie, din punct de vedere al investiţiilor şi al atenţiei guvernelor, de Valea Prahovei. Unii spun că la Argeş e mai frumos, şi poate au dreptate. Un lucru este cert – am fost păcăliţi şi minţiţi mereu, de peste 20 de ani.
Au existat de-a lungul anilor câteva proiecte de turism pentru zona de nord a Argeşului. Mai întâi a fost celebrul „Schi în Carpaţi”, blocat la timp, chiar înainte de a face cineva ceva, vreo investiţie, vreo lege care să promoveze măcar ideea că de la Curtea de Argeş în sus se poate face turism de calitate. A apărut apoi „Masterplanul pe turism” al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu. Frumos scris, cu aplomb, dar fără vreo bază reală, masterplanul s-a stins aşa cum s-a aprins, brusc, fără urmări. S-a constituit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Molivişu, cu acelaşi scop nobil, acela de a dezvolta turismul pe Valea Argeşului. De ani de zile se chinuiesc cei de la ADI Molivişu să rezolve problema scoaterii din fondului forestier a terenului necesar staţiunii de patru stele. Zilele trecute au reuşit parţial. După cum aţi aflat din ziarul nostru, a fost scoasă din fondul forestier suprafaţa pentru pârtia de schi. Pentru celelalte, Dumnezeu cu mila.
Cine pune contre Văii Argeşului
Oamenii de afaceri cu hoteluri în zonă sunt convinşi că e vorba despre contre puse de hotelierii de la Valea Prahovei, de lipsa de interes manifestată de aleşi şi de corupţia unora dintre ei în ultimă instanţă.
„Ceea ce se întâmplă la noi frizează uneori ridicolul. Când sunt bani nu sunt aprobări, când apar banii nu se poate face. Ar trebui ca cineva să ţină cont şi de oamenii ăştia, de la Argeş. Îi mint politicienii în campaniile electorale, le promit marea cu sarea apoi uită de ei. Dezvoltarea turismului în această zonă ar fi benefică pentru toată lumea, nu doar pentru cei care au pensiuni sau hoteluri. Ar putea fi o sursă de prosperitate, din păcate cam singura. Am ajuns la concluzia că la Curtea de Argeş industria e pe butuci, şi turismul ne poate scoate cumva la lumină, iar acest lucru e valabil pentru toate comunele de la Albeşti la Arefu. De ce nu se vrea asta e greu de înţeles”, ne-a spus, sub protecţia anonimatului, unul dintre proprietarii de hoteluri din zonă.
O pârtie de schi şi cam atât
Proiectul intitulat „Crearea infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism din arealul climatic Ghiţu-Molivişu” are o valoare totală de peste 73 de milioane de lei, din care eligibili 54,7 milioane de lei. Partea de cofinanţare pe care trebuie să o asigure ADI Molivişu, constituită prin asocierea administraţiilor locale din comunele Arefu, Brăduleţ şi Cicăneşti cu Consiliul Judeţean Argeş, este de 27 de milioane de lei, iar partea nerambursabilă de la Uniunea Europeană este de 25 de milioane de lei. Durata de execuţie a proiectului este de doi ani, contractul de finanţare fiind semnat în aprilie 2012.
Preşedintele Asociaţiei, Pavel Bârlă, ne spunea că „proiectul a fost deblocat cu totul” şi că „lucrările vor reîncepe în maxim o lună de zile”.
Omul de afaceri citat mai sus e de altă părere. „A fost scoasă din fondul forestier suprafaţa necesară pârtiei de schi. O să fie doar pârtia şi atât, pentru că locaţiile de alimentaţie publică mai au de aşteptat”.
Amendamentele neexplicate bine
Zilele trecute, câteva amendamente propuse pentru Codul Silvic de parlamentarul de Argeş Cătălin Rădulescu au stârnit isteria. Omul a fost desfiinţat pe toate site-urile şi la toate televiziunile pe motiv că vrea să defrişeze legal pădurile, el fiind proprietar de păduri.
Rădulescu, de altfel un individ trimis în judecată de DNA, nu a reuşit sau nu a ştiut să explice de fapt ce a vrut să spună şi să facă. Conform propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 cu modificările şi completările ulterioare privind Codul Silvic, care se găseşte pe site-ul Camerei Deputaţilor, „proiectul conţine prevederi care asigură dezvoltarea turismului montan în mod echilibrat (…) fără a afecta fondul forestier naţional, avându-se în vedere continuitatea funcţiilor pădurilor de protecţie a mediului. (…) Orice investiţie în turismul montan nu va determina tăierea abuzivă a pădurilor (…) ci numai cât va fi nevoie pentru construcţia complexurilor turistice montane”, se arată în expunerea de motive.
Conform propunerii, „este interzisă includerea pădurii în intravilan, cu excepţia celor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică, cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement”. Modificarea care a stârnit scandal este cea potrivit căreia „suprafaţa care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, poate fi de 100% din suprafaţa proprietăţii forestiere”. Dar, mai prevăd amendamentele, „compensarea (…) se realizează prin împădurirea unei suprafeţe egale cu suprafaţa terenului scos din fondul forestier naţional”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email