O luptătoare din rezistenţa anticomunistă zona Nucşoara, Filofteia Băşoiu

Continuăm astăzi povestea cutremurătoare a unei femei din Nucşoara, poveste scrisă de nora ei. Povestea unei vieţi curate, cinstite, o viaţă distrusă însă de comunişti. Toţi românii au auzit despre Elisabeta Rizea. Filofteia Băşoiu, eroina din rândurile de mai jos, este mai puţin cunoscută, dar a fost şi ea o luptătoare anticomunistă, la fel ca Elisabeta Rizea. Aflăm în episodul de azi cum a fost luată de securişti de lângă fetiţa ei şi cum a început calvarul închisorii.

Împreună  cu soţul său a riscat enorm ajutându-i pe fraţii Arnăuţoiu şi pe ceilalţi luptători. Familia Băşoiu avea o proprietate pe un deal din apropierea comunei Nucşoara, la Alunişi. Acolo mergeau vara la cosit şi făcut fânul iar iarna ţineau oile la fân într-o stână. Lângă stână era o odaie unde dormea tatăl lui Nicolae Băşoiu şi Ghiţă, fiul acestuia. Alimentele şi celelalte lucruri erau lăsate în odaie, în pod, de unde Ghiţă le înmâna partizanilor fără ştirea bunicului. Au fost momente când luptătorii erau să fie surprinşi în casa familiei Băşoiu de nişte vecini, dar până la urmă Filofteia a reuşit să le îndrepte atenţia acelora în altă parte şi să găsească diferite pretexte. Atunci când o femeie i-a spus că a văzut lumină în saia, în deal, ea i-a spus că a fost soţul său Nicolae, întors după un ciocan care era în odaie. De fiecare dată când partizanii veneau din munţi, trăiau cu emoţii foarte mari. Controalele securităţii se înmulţeau iar reţeaua de informatori era tot mai eficientă. În acest sens, Filofteia Băşoiu îşi amintea că înainte de a-i închide, a văzut-o mereu pe sora unei vecine că venea seara la aceasta şi rămânea peste noapte. Aceasta s-a dovedit a fi informatoarea şefului Securităţii din Domneşti, Tatu. A participat ca martoră în proces declarând că i-a văzut pe Arnăuţoi trecând Râul Doamnei în dreptul Corbşorilor şi îndreptându-se spre drumul care ducea la familia Băşoiu.

La începutul lui iunie 1958, după ce soţul şi fiul său Gheorghe au fost arestaţi, a sosit şi rândul Filofteiei. În jurul prânzului, fetiţa sa de 11 ani venise acasă de la şcoală. Se pregăteau să pună masa împreună cu bunica Elisabeta. Dar tocmai atunci în faţa porţii a oprit maşina Securităţii cu cinci securişti în ea. I-au spus să-şi schimbe hainele pentru că va merge cu ei să dea o declaraţie. A înlemnit de spaimă deoarece bănuia ce o aştepta. Fetiţa, Marioara, nu prea înţelegea ce se întâmplă cu mama ei. Când a văzut că aceasta se îndreaptă spre maşină flancată de doi securişti, a început să plângă, s-a repezit la mama ei, a prins-o de fotă şi, cu toate ameninţările securiştilor, nu i-a dat drumul. Fetiţa ţipa astfel încât toţi locuitorii de pe Valea Lupului au ieşit la porţi şi priveau îngroziţi la această scenă.

Securiştii, puşi într-o situaţie neplăcută, i-au spus fetiţei că mama ei va reveni acasă peste câteva ore, dar ea nu i-a crezut şi a rămas încleştată de Filofteia. Atunci ei i-au spus că o vor lua şi pe ea, dar să nu mai ţipe. Au luat-o împreună cu mama ei, au urcat în maşină şi au pornit la Domneşti. La ieşirea din satul Stăneşti, maşina a încetinit, iar un securist a smuls fetiţa de lângă mama sa şi a aruncat-o jos ca pe un sac  de cartofi, în strigătele disperate ale ei şi ale mamei sale. Într-un târziu copilul a fost găsit de o cunoştinţă care, după multe insistenţe, a adus-o acasă la bunica sa. Filofteia Băşoiu a fost dusă la securitatea din Piteşti, unde a început calvarul. Era interogată zilnic, bătută, ţinută nemâncată, nedormită. O luau la interogatoriu la ora 12 noaptea şi, supusă torturii, au obligat-o să-i spună pe toţi despre care ştia că i-au ajutat pe fraţii Arnăuţoiu. Au bătut-o şi au schingiuit-o până a spus aproape tot ce a făcut pentru acei nefericiţi. Securiştii insistau mai ales asupra implicării fiului său Ion Băşoiu, profesor la liceul din Corbeni.

(va urma)

 

Maria Băşoiu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email