„Accesul pietonal va fi asigurat și menținut în permanență”, scrie în caietul de sarcini
Mormanele de pământ sunt depozitate însă pe trotuar
Se lucrează şi s-a lucrat la ambele trotuare ale unei străzi în anumite zone
Se lucrează mult la Curtea de Argeş în aceste zile, dar nu intens. Faţă de anul trecut, până la alegeri, ritmul a scăzut dramatic, iar asta se vede cu ochiul liber. Sigur, acum vremea face probleme, cetăţenii au obosit de atâtea şantiere în centru, sunt şi motive obiective pentru care acum totul este urât, stricat şi nu se întrevede un final. Dar sunt şi lucruri care nu ţin numai, sau nu neapărat, de percepţia argeşenilor exasperaţi de şantierul din centrul urbei, ci de felul în care se lucrează.
La Curtea de Argeş se schimbă reţeaua de apă din zona centrală, de pe strada Victoriei până spre Ivancea. Conductele sunt foarte vechi, unele au peste 80 de ani, evident că sunt uzate, ruginite, colmatate şi alte asemenea. Schimbarea reţelei ne dă speranţa că nu vor mai fi avarii la conducte, nu vom mai rămâne fără apă, iar asta le dă argeşenilor putere să îndure crunta mizerie de pe străzi. Pentru înlocuirea ţevilor trotuarele au fost râmate efectiv şi aduse la stadiul de uliţe, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută pe Bulevard. Suportă oamenii, că oricum nu au încotro, iar speranţa de care vorbeam mai sus îi face să strângă din dinţi şi să înoate pe trotuarele transformate în uliţe. După cei care schimbă reţeaua vin cei (de fapt aceiaşi, aceeaşi firmă) care fac din trotuare un paradis al granitului de cea mai bună calitate, frumos colorat, adus din China cu vaporul. Primii sapă, cei din urmă nu mai au ce, trec direct la montarea pavelelor (o să revenim cu o anchetă pe acest subiect). Pietonii suportă cu stoicism mai departe. Dar.
Ce trebuie făcut
Sigur că se creează disconfort, pentru că, după cum se scuza primarul Panţurescu în campania electorală, „nu poţi să construieşti dacă nu dărâmi”, „şi acasă când faci lucrări e neplăcut”, etc. Neplăcut e cam puţin spus după cum arată oraşul acum, dar pentru o cauză bună (ce oraş frumos!) suportăm.
Nu trebuie, însă, să suportăm chiar atât de multe lucruri, pentru că unele dintre ele nu trebuie să fie aşa, iar constructorul care a câştigat licitaţiile pentru cele două lucrări, acelaşi constructor, are obligaţii pe care şi le-a asumat prin caietul de sarcini.
Astfel, potrivit DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII pentru realizarea obiectivului de investiţii: REABILITARE REŢEA DE APǍ – ZONA CENTRALǍ DIN MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEŞ, proiectant general o veche cunoştinţă a administraţiei locale, prezente şi trecute, GLOBEXTERRA SRL, din Focşani, lucrurile ar trebui să fie simple pentru cetăţeni.
„S-au stabilit și identificat următoarele tipuri de accese:
-căi pietonale (folosite atât pentru accesul locuitorilor, cât și pentru accesul personalului implicat în execuția proiectului). Aceste accese nu permit transportul materialelor și a echipamentelor specifice, de aceea se va avea în vedere că aceste căi să fie în permanență libere, să nu se perturbe accesul pietonal prin depozitări ale materialelor ce vor fi puse în opera (conducte, fitinguri, cămine prefabricate , etc) sau depozitări de material provenit din lucrările de terasamente (săpături, umpluturi,etc). Accesul pietonal va fi asigurat și menținut în permanență”. Asta scrie în documentaţia citată mai sus.
Pe teren însă altfel stau lucrurile – mormanele de pământ sunt depozitate peste tot, cel mai ades pe trotuare, se lucrează la ambele trotuare, iar accesul pietonilor nu este în niicun caz „asigurat şi menţinut în permanenţă”.
Şi mai e ceva. Un traseu pietonal accesibilizat este acel traseu unde persoanele în scaun rulant şi cele cu deficienţe de vedere pot să se deplaseze independent (fara niciun fel de sprijin). Accesibilizarea spaţiului public este o certitudine a faptului că acesta este accesibil tuturor categoriilor de pietoni.
În România există mai multe dispoziţii legale care reglementează drepturile persoanelor cu dizabilităţi, precum şi obligaţiile autorităţilor de a asigura aceste drepturi. Una dintre acestea este Normativul 51. El a fost adoptat în 2001, primind o structură mai uşor de înţeles în 2012. Deocamdată la Curtea de Argeş nu poate fi vorba despre un „traseu pietonal accesibilizat”, pentru că în zona de şantier nu există traseu pietonal, dar la finalul lucrărilor aşa ar trebui să fie. Rămâne însă de văzut.
Cele două proiecte însumează aproximativ 10 milioane de euro şi sunt făcute de aceeaşi companie.
Cu teii ce au? De ce si pentru ce ii taie? Chiar nu putea u fi ocoliti cei de pe trotuare!Cel de la protoerie era absolut necesar sa fie taiat?Parca se jura primarele cu ceva timp in urma ca nu va da aprobare pentru a fi taiati teii,sau a uitat ce a jurat?