Strada Rozelor a intrat într-un proces de consolidare a malurilor care o susţin. În ultimii ani, locuitorii acestei străzi aflate în apropierea autogării, au solicitat administraţiei locale rezolvarea alunecărilor de teren cauzate de ploi, casele fiind în pericol să se prăbuşească o dată cu strada. În sfârşit, anul trecut, municipiul Curtea de Argeş a scos la licitaţie pe SEAP un contract de „Lucrări de consolidare teren Str. Rozelor”, iar la licitaţie s-au prezentat trei firme – Metabet C.F. SA, G&M Road Building Engineering SRL, din Piteşti, şi Reparaţii Modernizări şi Retehnologizări Argeş SRL, din Curtea de Argeş. Contractul este extrem de interesant şi are o valoare de peste 3 milioane de lei, iar licitaţia a fost câştigată de RMR.
Lucrările au început şi s-au oprit rapid, din cauza reţelei de gaze, spun specialiştii din Primărie. E nevoie de o deviere a unei conducte, iar acest lucru presupune foarte multă birocraţie, avize de obţinut şi proiecte de făcut. Funcţionarii publici susţin că s-au cerut toate avizele, dar că nu s-au şi obţinut din cauza termenelor lungi pe care şi le iau instituţiile statului şi din pentru că „acum este o perioadă de concedii”.
Locuitorii străzii Rozelor sunt, însă, disperaţi, pentru că lucrările s-au oprit de două luni, se apropie toamna, iar casele lor sunt chiar într-un pericol mai mare acum decât erau înainte de a începe consolidarea. 12 cetăţeni au semnat o petiţie adresată Consiliului Local în care scriu că „dacă până la sfârşitul anului 2018 lucrarea nu va fi finalizată, riscul alunecării de teren este din ce în ce mai mare”. Din acest motiv argeşenii cer „reînceperea imediată a lucrărilor de consolidare”, mai ales că au fost tăiaţi şi copacii care mai susţineau cât de cât terenul.
În aşteptarea avizelor
Din păcate pentru ei, nimeni nu poate să el dea o veste bună, sau să le spună concret când vor reîncepe lucrările. „Aşteptăm avizul de la Gaze pentru ca lucrările să continue”, a spus Constantin Teodorescu, de la Biroul de Investiţii al Primăriei. El a subliniat că „sunt termene care nu pot fi sărite şi trebuie respectată legea întocmai”. Problema pare să fie aceea că prin proiect s-a cerut devierea conductei de gaze, pentru care s-a prevăzut o sumă de bani, iar când s-a trecut la lucrare s-a constatat că devierea reprezenta o „lucrare în lucrare”, în sensul că a fost nevoie de alt proiect, alte avize şi autorizaţii şi, bineînţeles, alte costuri, mult mai mari. Dacă în privinţa banilor se pot face ajustări(?!), la termene şi la birocraţie nu poate umbla nimeni.
Interesant este faptul că lucrarea de consolidare a terenului a avut studii de fezabilitate, studii geo, proiect tehnic şi toate alte asemenea documente şi documentaţii, bine plătite. Era de aşteptat că măcar unul dintre acestea să conţină şi condiţiile, costurile şi termenele pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare devierii unei conducte de gaze.
