La teza unică de la limba română, subiectul greşit de minister i-a încurcat chiar şi pe unii profesori


Cu toate că o profesoară de la Şcoala Generală Mircea cel Bătrân ne declarase că nu au fost probleme cu subiectele tezei la limba română, iată că alte cadre didactice au sesizat imediat un subiect greşit. Elevii care au susţinut joi examenul pentru clasa a VIII-a, s-au văzut în faţa unei situaţii, cel puţin delicate, pentru că cei care au elaborat varianta de examen, au încurcat personajele Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu din schiţa “Triumful talentului”, de Ion Luca Caragiale. Problema este că textul a fost, se pare, la prima vedere şi pentru unii profesori de limba şi literatura română, nu doar pentru elevi. Chiar şi în declaraţiile pentru presă, unii au afirmat că singura problemă ar fi faptul că s-a dat la examen o schiţă, dar nu că a fost greşit scrisă.

Pentru necunoscători, subliniem faptul că eroarea de nume comisă în text schimba complet sensul schiţei lui Caragiale, farmecul specific constând tocmai în personajul care a fost confundat de minister. Iată textul corect mai jos:
“- Rezultatul concursului! strigă solemn prezidentul comisiei. S-au prezintat doi concurenţi: d. Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu. A reuşit domnul…
– Domnul?… întrebară într-un glas cei doi concurenţi.
– Domnul Niţă Ghiţescu! (n.r. – în teza cu subiect unic apărea Ghiţă Niţescu)
– Daţi-mi voie, domnule director, zise Niţă atins, pe când Ghiţă nu ştia ce să crează; trebuie să fie o greşală! Poate că n-aţi văzut bine probele!
– Cum! întrebă aspru directorul, prezidentul comisiei.
– Slava domnului! adăogă Niţă… ne cunoaştem ce putem… Trebuie să fie, nu Niţă Ghiţescu, ci Ghiţă Niţescu.
– Domnule! nu-ţi permit să fii rău crescut!… mă-nţelegi? Am zis bine: a reuşit d. Niţă Ghiţescu!
Dar d. Niţă Ghiţescu (n.r. – în teza cu subiect unic apărea Ghiţă Niţescu) nu s-a lăsat biruit de asprimea d-lui prezident al comisiei; foarte obraznic, a strigat şi mai tare:
– Nu se poate, domnule director! v-aţi înşelat! uitaţi-vă la probe!
Tonul cu care a zis “uitaţi-vă la probe!” a făcut un efect straniu asupra superiorului: i-a impus, parcă; acest domn a răspuns:
– În fine, errare humanum est… să vedem…
Şi zicând acestea, a scos din buzunar un plic, pe care camaradul lui Niţă-l cunoştea bine, şi din plic a tras o scrisorică; s-a uitat pe ea cu băgare de seamă şi, cu tonul mult mai blând, zâmbind:
– Ştii că ai dreptate dumneata?… Aşa e!… Vezi?… confundasem. În adevăr, a reuşit d. Ghiţă Niţescu.
– Aşa da! a răspuns plin de satisfacţie d. Niţă Ghiţescu.
Şi d. director, grav, se retrase-nchizând uşa.”

După ce au citit subiectul, elevii s-au cam încurcat în cele două nume. Cadrele didactice spun, însă, că nu are importanţă dacă s-a luat de bună varianta originală a lui Caragiale sau varianta celor de la minister, pentru că va fi notat doar modul în care a fost redactat răspunsul. „Greşeala apărută la numele personajelor nu este foarte relevantă şi nu cred că i-a afectat foarte mult pe elevi. Eu cred că greşeala nu a apărut din cauza celor care au făcut subiectele. Părerea mea este că a fost o greşeală de redactare. Însă, subliniez, eu am corectat teze şi vă pot spune că elevii nu au fost afectaţi de această greşeală”, a spus Camelia Ciucioi-Badea, profesor de limba română la Şcoala Generală „Mircea cel Bătrân”. Aceeaşi profesoară omisese imediat după examen să specifice redactorilor noştri greşeala comisă de minister, fie pentru că nu băgase de seamă nici dumneaei, fie pentru că nu i s-a părut important. De altfel, nu ar fi singurul profesor care nu şi-a dat seama de eroare.

Elevii nu vor fi depunctaţi

Majoritatea profesorilor din mediul rural spun că au observat greşeala din text. Elena Ilina este singurul profesor de limba şi literatura română de la Şcoala Generală din Valea Danului şi a sesizat confuzia de nume la finalul examenului: „După ce au ieşit elevii de la teză, am văzut greşeala. Dacă textul nu era citit cu mare atenţie, nu prea aveai cum să sesizezi confuzia de nume. Noi a început corectarea lucrărilor, şi din câte am putut observa, cei mai mulţi nici măcar nu au realizat că s-a făcut această confuzie. Oricum elevii nu vor avea de pierdut, pentru că cei care nu au înţeles nu vor fi depunctaţi”, ne-a declarat profesoara. Se pare totuşi că vina nu aparţine celor care au redactat subiectul, ci este vorba doar de o eroare de scriere. “Din câte am înţeles este vorba doar de o greşeală de tipar, care ar fi apărut şi în unele dintre manualele mai noi”, a adăugat profesoara. Şi cadrele didactice de la şcoala din Cicăneşti spun că şi-au dat seama de eroare. “Fiind profesoară de limba şi literatura română, am observat că era ceva în neregulă. Am luat imediat subiectul şi l-am confruntat cu textul iniţial. Mulţi dintre elevi nici măcar nu au sesizat problema. Oricum, noi vom puncta lucrările în funcţie de modul în care copiii şi-au argumentat opinia. Până la urmă, de valoarea unui elev îţi dai seama din modul în care scrie, de felul în care îşi redactează şi argumentează opinia. Cei care au fost derutaţi de text, nu vor fi depunctaţi pentru acest lucru”, ne-a declarat profesoara. Aceeaşi opinie au avut-o şi cadrele didactice de la Şcoala Generală de la Valea Sasului.

Inspectorii şcolari nu acordă importanţă greşelii

„Am observat şi noi eroarea din text. Am discutat cu profesorii de limba şi literatura română şi ne-au spus că această confuzie nu va afecta în nici un fel răspunsurile copiilor. Cei care au fost derutaţi de greşeala din text, nu vor fi depunctaţi”, ne-a declarat directorul şcolii de la Valea Sasului. Reprezentatul Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş susţine că până în acest moment, nu se poate şti cât de mult i-a afectat pe elevi greşeala din text. „A fost o schimbare de nume, care deocamdată nu se ştie din ce în motive a apărut în textul respectiv. Poate fi vorba de o greşeală de tehnoredactare sau depinde din ce ediţie a cărţii a fost preluat. Vom vedea după corectarea tezelor în ce măsură eroarea i-a afectat pe elevi. Faptul că textul era un fragment dintr-un text mai amplu nu are de ce să le creeze probleme copiilor. Ei au avut de comentat textul pe baza noţiunilor învăţate, nu întregul text literar”, a declarat Gheorghe Soare, inspector şcolar de limba şi literatura română.

Declaraţiile profesorilor din Curtea de Argeş şi comunele limitrofe sunt susţinute şi de Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei. “Este vorba de un text la prima vedere, deci nu este vorba de nicio greşeală şi prin baremul pe care l-au construit m-au asigurat că niciunul dintre elevii noştri n-au nimic de suferit, pentru că textul la prima vedere este un text pe care trebuie să-l comentezi aşa cum este el”, a spus ministrul.

Ministerul a făcut două erori

Ileana Popescu, prof. dr. de limba şi literatura română la Vlaicu Vodă, ne-a lămurit cu privire la textul care i-a pus în încurcătură atât pe copii, cât şi pe unele cadre didactice:
Este în regulă faptul că s-a dat o schiţă la examen, deşi nu s-a predat?
– Da, desigur. Este vorba despre un text la prima vedere, aşadar nu trebuia să fi fost studiat în prelabil. Referitor la specia literară, schiţa a fost studiată în şcoală, astfel că nu era o problemă. Fiind un text la prima vedere, putea fi orice text.
Ce presupune un subiect cu un text la prima vedere?
– Un text la prima vedere vizează capacitatea de a înţelege un text, dar şi capacitatea de a interpreta semnificaţiile textului. Din fericire, cu toate greşelile comise, elevii nu sunt depunctaţi pentru confuzia numelui. Se ţine cont în barem doar de argumentarea coerentă, logică a opiniei literare a fiecăruia.
Consideraţi firesc ca unii profesori să nu fi ştiut schiţa şi să nu-şi fi dat seama de greşeala făcută?
– Nu neapărat firesc, dar de înţeles. Sunt numele foarte apropiate şi, poate, textul a fost la prima vedere şi pentru o parte din profesori, nefiind o schiţă care se studiază în vreun manual alternativ. Dar eu sunt convinsă că fiecare profesor a luat cartea imediat după examen şi a citit întreaga schiţă, pentru a putea corecta lucrările. Vedeţi, aici noi am avut acest avantaj, comparatic cu elevii…
Cum comentaţi greşeala ministerului?
– Din punctul meu de vedere, ministerul a făcut două erori: una formală – de confuzie a celor două personaje, iar alta de fond, desprinzând un text dintr-un context mai larg. Ori, detaliile schiţei erau date anterior textului final (care a fost dat la examen). În acest caz, ce puteau interpreta elevii, neştiind despre ce e vorba, de fapt?!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email