La Curtea de Argeş nu a existat licitaţie, de cinci ani încoace, care să urmeze procedura şi să fie atribuită rapid. Nu s-a întâmplat ca o licitaţie să fie anunţată, să fie declarat un câştigător, să fie o contestaţie, respinsă, iar licitaţia să meargă mai departe cu ordinul de începere a lucrărilor, apoi cu executarea şi recepţionarea lor. De fiecare dată au fost probleme, la fiecare licitaţie au fost nenumărate contestaţii şi plângeri la Curtea de Apel, iar toată procedura a durat ani de zile. Exemplul elocvent este cel al asfaltării străzilor periferice, unde din momentul anunţării primei licitaţii şi până la cel al începerii lucrărilor au trecut vreo doi sau trei ani.
Ce se întâmplă, se întreabă orice om onest, care nu vrea să creadă că e vorba despre aranjamente începând cu caietul de sarcini şi până la rezolvarea contestaţiilor ?! Sunt patronii răi şi ai dracu’, vor să pună mâna pe contracte cu orice chip şi sunt dispuşi la multe pentru asta?! Să fie doar vina lor, a celor care nu au ce să le dea să muncească angajaţilor şi luptă cu orice mijloace în bătălia lucrărilor publice?! Sau să fie ceva mai mult, probleme în caietul de sarcini al licitaţiei?!
Mă gândesc că dacă documentele care stau la baza licitaţiei ar fi beton, nu ar mai apărea probleme sau măcar nu atât de multe.
Ultima luptă pe care o duce municipalitatea este pentru asfaltare şoselei de centură a oraşului. A fost desemnat un câştigător al licitaţiei, o firmă cu contracte grase prin Giurgiu, apărută nu de foarte mult timp prin Argeş. S-a asociat cu alta din Curtea de Argeş şi cu o societate din Piteşti, firme cunoscute şi acestea. Au fost declaraţi câştigători, dar concurenţii i-au contestat de vreo patru ori, iar de două au ajuns la Curtea de Apel, acum administraţia locală aşteptând o decizie a Curţii pentru ultima plângere depusă. Cei care contestă sunt, la rândul lor, firme pe care cine e familiarizat cu domeniul le cunoaşte şi se spune că sunt nume mari în spatele lor. Deci, Primăria e în mijlocul bătăliei dintre doi oameni importanţi, căci în ultimă instanţă despre asta este vorba. Oamenii sunt firmele, iar numele şi poziţia oamenilor determină evoluţia lucrurilor şi a lucrărilor.
O altă cauză a faptului că la Curtea de Argeş lucrările publice au soartă grea a fost enunţată de preşedintele PDL Curtea de Argeş, dl. Vasile Sabie. Acesta spune că a crescut comisionul, că cei zece la sută sunt demodaţi şi că de la 20 la sută s-ar sta de vorbă.
Cauze sunt multe şi ar putea fi scrise aici pe pagini întregi. Efectul e însă sigur şi îl vedem cu toţii – la Curtea de Argeş merge greu cu licitaţiile. Doar una singură a mers şnur, dar este excepţia care confirmă regula şi nu numai – proiectul de promovare a municipiului, printr-o expoziţie la cort, participarea la târguri de turism, mii de materiale promoţionale realizate (?!) şi distribuite (?!) a fost pus în practică rapid şi plătit la fel. Dar aici cheia este cine l-a pus în practică.