Consilierii vechi sunt cei care fac cărţile, pentru că cei noi habar nu au despre ce e vorba
Primarul Panţurescu spune că „trebuie luată o decizie cât mai repede”
Ceilalţi operatori regionali care ar putea primi delegarea destiunii serviciului sunt consideraţi „varză” de către unii dintre aleşii locali
Societatea care furnizează utilităţile la Curtea de Argeş, Aquaterm SA, pare să aibă soarta surorii ei, Transarg SA. Cele două au fost înfiinţate după ce Regia Autonomă Gosarg a dispărut, iar activităţile au fost împărţite – transportul local şi gunoiul au fost preluate de Transarg, iar apa şi canalul, de Aquaterm.
La începutul acestui an Transarg s-a închis. Societatea care a colectat și transportat gunoiul din municipiu încă din 1998, a pus lacăt pe ușă, metaforic vorbind, căci noul operator este o societate din Pitești a omului de afaceri Gh. Văsâi, SC Financiar Urban. Aceasta a câștigat licitația organizată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) SERVSAL pentru delegarea gesiunii serviciului de colectare și transport a deșeurilor și de operare a Centrului de Management al Deșeurilor din Curtea de Argeș. Practic, angajaţii au fost preluaţi de noul operator, dar nu se ştie ce politică de resurse umane va avea acesta. Soarta Transargului pare să fie urmată şi de Aquaterm.
Discuţii vechi, înnoite la început de an
La şedinţa extraordinară a Consiliului Local de săptămâna trecută s-a discutat despre o adresă care a sosit la Primărie la început de an. Este un document trimis de RAJA Constanţa, cel mai mare operator regional de apă canal din ţară, care este dispus să preia această activitate şi la Curtea de Argeş. „Este de fapt o revenire a celor de la RAJA. Până la sfârşitul acestei luni trebuie să luăm o decizie vizavi de Aquaterm. Vom fi obligaţi să aderăma la o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară până la sfârşitul lui 2017”, le-a spus primarul Constantin Panţurescu consilierilor.
RAJA Constanţa este cel mai mare operator regional din România în domeniul alimentării populației cu apă potabilă și al epurării apelor uzate, are un acționariat format din 34 de consilii locale și județene şi deservește peste 3.000.000 de locuitori din județele Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov și Prahova, potrivit site-ului companiei. Aceasta este interesată ca Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Curtea de Argeş să adere la ADI din care face parte, să preia serviciul de apă canalizare şi să facă investiţii dun fonduri europene şi la Curtea de Argeş, pentru că are depuse proiecte în valoare de 600 de milioane de euro, conform adresei trimise la Primăria Curtea de Argeş.
Se propune, din nou, înfiinţarea Consiliului de Administraţie la Aquaterm
Reprezentanţi ai societăţii constănţene au mai fost la Curtea de Argeş în 2015, apoi au invitat la ei consilierii locali, să vadă cum stau lucrurile într-o societatea modernă care furnizează utilităţile, după care totul s-a oprit. Pe măsură ce RAJA făcea lobby pentru aderarea la ADI, Aquatermul făcea pentru păstrarea serviciului de apă canal. Ls vremea aceea, în 2015, directorul Aquaterm, Ion Bolovan, s-a dovedit a fi mai puternic decât dobrogenii, iar apa şi canalul au rămas la fel. Acum, consilierul local Ion Şerban, un vechi duşman al lui Bolovan, deşi Bolovan a fost cel care i-a angajat soţia la Aquaterm, a cerut ca acesta să iasă la pensie. „La 66 de ani trebuie să ieşim la pensie”, a spus Şerban vorbind despre Bolovan. Ce-i drept, soţia lui Şerban nu mai lucrează la Aquaterm acum. Şerban a mai propus înfiinţarea Consiliului de Administraţie la Aquaterm, propunere pe care o face, fără succes, cam de două ori pe an de când e consilier local, şi are la activ mai multe mandate de la diferite partide.
Adresa RAJA Constanţa a fost adusă la cunoştinţa consilierilor locali cu titlu informativ. Aleşii aflaţi la primul mandat habar nu au de frământările şi scandalurile prin care a trecut administraţia locală în ultimii ani din cauza Aquatermului. Nici despre licenţa pe care o are Aquaterm, licenţă care îi permite doar să participe la licitaţii pentru delegarea serviciului de apă canal, nu ştiu noii consilieri, astfel încât jocurile vor fi făcute de cei vechi, cei care ştiu ce şi cum.
De ce nu poate fi alt operator?
La şedinţa de Consiliu Local la care s-a discutat despre adresa RAJA Constanţa, Mădălin Marinescu a întrebat de ce nu poate fi un alt operator regional, de ce tocmai sau numai RAJA, iar Ştefan Dumitrache i-a spus că „ceilalţi sunt varză”, menţionând SC Apă Canal 2000 SA Piteşti. Iată care ar fi ceilalţi operatori interesaţi de apa şi canalul din Curtea de Argeş.
S.C. Apa Canal 2000 S.A. Pitești
S.C. Apa Canal 2000 S.A. Pitești este operator regional specializat în domeniul producerii și distribuirii apei potabile și colectării, epurării și evacuării în emisar a apelor uzate, prestând servicii pentru peste 350.000 locuitori echivalenți. Este o societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, acționari fiind Municipiului Pitești (deținând cca. 90% din capitalul social al societății), Județul Argeș și alte 14 localități membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Argeș (ADIA).
Societatea își desfășoară activitatea în aria administrativă a municipiului Pitești, a orașelor Costești, Ştefăneşti și Topoloveni și a comunelor Albota, Bascov, Bradu, Buzoeşti, Căteasca, Lunca Corbului, Mărăcineni, Moşoaia, Stolnici, Teiu, Ungheni, Poiana Lacului și Bîrla, conform contractului de delegare nr. 1/26.03.2010 încheiat cu ADIA.
SC APAVIL SA VÂLCEA
SC APAVIL SĂ VÂLCEA operează în următoarele localități: municipii: Râmnicu Vâlcea (sistem de alimentare cu apa, canalizalizare și epurare), Drăgășani (sistem de alimentare cu apa și canalizare), orașele Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora, Băbeni, Brezoi, Bălcești, Horezu, Oc. Mari – sisteme de alimentare cu apa și de canalizare, comunele N. Bălcescu, Măldăreşti și Voineasa – sisteme de alimentare cu apa și de canalizare; Dăeşti, Bujoreni, Buneşti, Perişani, Păuşeşti, Vlădești – sisteme de alimentare cu apa.
Compania Apa Brașov S.A.
Compania Apa Brașov S.A. este o societate comercială pe acțiuni, cu sediul în Brașov, cu un capital social de 20.424.000 LEI. Structura acționariatului este următoarea – Județul Brașov-42% din capitalul social, municipiul Brașov-42%, orașul Rupea – 3,4%, orașul Ghimbav – 3,1%, comuna Apata – 1,8% , comuna Halchiu – 2,7% din capitalul social, comună Hărman – 2,8% din capitalul social, comuna Sânpetru – 2,2% din capitalul social.
