Continuăm astăzi să vă prezentăm câte ceva din activitatea laborioasă a Sucursalei Hidrocentrale (SH) Curtea de Argeş din ultimii ani, activitate poate şi din cauza căreia s-a ajuns la insolvenţă. Se demonstrează că „băieţii deştepţi” de la nivel naţional aveau discipoli şi pe la Curtea de Argeş, astfel încât acolo unde la nivel naţional se fura cu sutele de milioane de euro, la Curtea de Argeş se trecea de un milion.
Într-unul din numerele anterioare ale ziarului nostru v-am spus despre o macara reparată cu 500.000 de euro, în condiţiile în care una nouă costă maxim 200.000 de euro, potrivit specialiştilor, iar reparaţia făcută a constat în vopsirea şi gresarea ei. În episodul de astăzi suma creşte, de la jumătate de milion de euro la aproape două milioane. Lucrările, tot de reparaţii, fatalitate, sunt la un alt fel de utilaj. Înainte de a vă arăta datele trebuie să menţionăm că aceste reparaţii extrem de scumpe au ajuns la urechile şi sub ochii unor organe de control care au decis că nu sunt în regulă şi au luat măsuri. Dar să nu anticipăm, căci rezultatele controlului le veţi citi într-un număr viitor al ziarului. Astăzi vorbim despre 1,7 milioane băgate în nişte reparaţii şi o realizare.
Corespondenţă promptă şi rezolvări rapide
Uzina Hidroelectrică (UHE) Câmpulung avea o nevoie în 2011, prin vară, de o reparaţie şi de un sistem. Prin adresele cu numerele 9168 şi 7234, se transmite către Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş şi către Hidroserv valoarea estimată a două lucrări, nevoile UHE Câmpulung, şi anume „Reparaţii tip LN4 instalaţie vană plană VP2x3/75 priză apă Baraj Pecineagu CHE Clăbucet” şi „Realizare suport de comunicaţie pe fibră optică al sistemului de transmisie voce date între CHE Clăbucet şi Baraj Pecineagu”, şi anume de 7.800.000 de lei, adică aproximativ 1,7 milioane de euro. Într-o altă hârtie oficială conducerea Uzinei Câmpulung cere ca cele două lucrări să fie făcute de Energomontaj Râmnicu Vâlcea, pentru că firma aceasta mai făcuse lucrări şi erau „de bună calitate”, după cum se exprimă în scris şefii de la Câmpulung, fără vreo teamă de Ordonanţa 34 care reglementează achiziţiile publice şi în care scrie cu totul altceva. Să revenim, însă. Dacă recomandarea a fost aceasta aşa s-a făcut, iar lucrurile s-au derulat cu repeziciune. Dacă pe 27 iulie a fost recomandată firma, puţine zile mai târziu este făcută comanda de la SH la Hidroserv, ataşată fiind recomandarea Câmpulungului, iar în scurt timp se negociază între Hidroserv şi Sucursală lucrarea „Reparaţii tip LN4 instalaţie vană plană VP2x3/75 priză apă Baraj Pecineagu CHE Clăbucet” la valoarea de 4,300,591 lei. Suma pare scoasă din buzunar, neexistând nici o justificare scrisă pentru ea.
Cu viteză maximă. În toate sensurile posibile.
La o zi după ce a fost încheiată Nota de negociere între Hidroserv şi Energomontaj, pentru aceeaşi sumă de 4,300,591 lei, Hidroservul având o funcţie pur decorativă, pentru că nu a avut niciun profit din această afacere, s-a încheiat contractul.
Partea frumoasă, una dintre ele, de fapt, este că 15 zile mai târziu a fost întocmit un proces verbal de predare primire a unui Sistem de monitorizare vibraţii şi turaţii, numai că sistemul, fără legătură cu reparaţia vanei plane, nu a fost solicitat prin caietul de sarcini. Totuşi, el a fost plătit rapid cu 229,764 lei. De altfel, mai multe plăţi s-au făcut chiar înainte de montaj şi predarea unor lucrări.
Ce mai contează că cele 1,7 milioane de euro reprezintă o sumă imensă, prea mare pentru o astfel de lucrare, potrivit aprecierilor specialiştilor în domeniu?! Ce mai contează că peste două miliarde au fost achitate pentru o lucrare nesolicitată?! Ce mai contează că firma care a făcut lucrarea a fost recomandată, nu a câştigat lucrarea la vreun fel de licitaţie?! Nimic nu mai contează, cel puţin la Curtea de Argeş, iar legile, poate cel mai puţin.
