Izvorul Tămăduirii la Mănăstirea Curtea de Argeş

Mii de credincioşi s-au adunat, de Izvorul Tămăduirii, la Mănăstirea Curtea de Argeş. Străzile centrale au fost blocate, zeci de poliţişti şi Jandarmi au stat toată ziua şi o parte din noaptea  precedentă la muncă, iar agheasma a plecat la sute de kilometri depărtare, dusă de credincioşi. La Moaştele Sfântuliţei a fost mare aglomeraţie, şi toţi cei prezenţi au stat la coadă ca să le atingă.
E deja tradiţia ca de Izvorul Tămăduirii la Mănăstirea Argeşului să fie lume multă. Autorităţile locale şi poliţiştii se pregătesc din timp pentru miile de persoane care vin în oraş, iar anul acesta s-a întâmplat la fel, deşi a fost lume ceva mai puţină. La Mănăstire vine toată lumea, în scopuri diferite. Credincioşi din Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea ori Bucureşti asistă la slujbă şi iau agheasmă. Cerşetorii vin din tot judeţul sperând să aibă noroc mai mult decât de obicei. Mai sunt unii care apar la astfel de sărbători la Mănăstire ca să fie văzuţi de cunoştinţe purtând haine de firmă sau telefoane  de fiţe. Credincioşii pătrunşi de măreţia sărbătorii se văd imediat, însă.

Mai aproape de Dumnezeu

Maria Ploaie spune că a venit de la Curtea de Argeş din comuna vâlceană Popeşti. „Vin cu familia în fiecare an, aici, de 10 ani. Moaştele Sfântuliţei, care sunt la Curtea de Argeş, ne protejează şi ne aduc noroc. Atunci când am un necaz, aici vin să mă rog, ca să mă ajute Dumnezeu”. Femeia e însoţită de trei nepoţi, de fiică şi de ginere. Între comuna lor şi Mănăstire sunt vreo 40 de kilometri, iar vâlceanca spune că niciodată nu i s-a părut că ar fi prea mult de mers ca să ajungă la Curtea de Argeş.
Nicolae Preda vine de la Târgovişte. Şi el e foarte încântat de slujba şi de atmosfera de adevărată sărbătoare creştină la Mănăstirea Curtea de Argeş. „Le mai sună telefoanele în fel şi chip oamenilor din preajma mea, mai trece vreo cucoană care miroasă de trăzneşte a cine ştie  ce parfum, dar tot e bine. Suntem mai aproape de Dumnezeu aici”, crede bărbatul.
Slujba e ascultată în parcul Mănăstirii, la difuzoarele amplasate în copaci. Înăuntru nu e loc nici să arunci un ac, iar atmosfera e irespirabilă de la nenumăratele lumânări aprinse şi de la sutele de oameni înghesuiţi acolo. Cuvântul Arhiepiscopului Calinic a urmărit cu mare atenţie, şi comentat săptămâni în şir după aceea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email