Interviul de joi – La 18 ani, a câştigat 5000 de euro pentru o rochie

Laurenţiu Matei este unul din tinerii din Curtea de Argeş care ne pot dovedi că totul este posibil. În vârstă de numai 18 ani, acesta îşi urmează visul de a deveni designer vestimentar. Proaspăt câştigător a 5000 de euro şi cursant la o renumită casă de modă, Laurenţiu ne-a povestit câte ceva din viaţa lui.
Ce faci în prezent?
–  Sunt în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Vlaicu Vodă”  şi, în mare parte, îmi ocup timpul învăţând…sau stând la calculator şi urmărind ultimele prezentări de modă ale designerilor din întreaga lume.
Când ţi-ai descoperit această pasiune?
 – Nu cred că a fost o descoperire, pentru mine a fost ceva ce a existat mereu în interiorul meu, pur şi simplu. În ultimii patru ani, am decis că trebuie să încep călătoria către această lume a modei. Cred că totul a început de când aveam 4 sau 5 ani şi tăiam perdelele bunicii mele pentru a face haine păpuşilor… apoi, cred că lucrurile au venit de la sine, din şerveţel de bucătărie.
Spui că această călătorie a început acum 4 -5 ani? Atunci de ce nu ai ales un liceu de profil?
 – Multă lume mă întreabă acest lucru şi, sincer, de multe ori şi eu mă întreb ce caut la Matematică – Informatică, însă am avut ceva motive, primul ar fi fost că cel mai apropiat liceu de arte se află la Piteşti, deci automat ar fi trebuit să mă mut acolo, întrucât naveta ar fi fost dificilă mai ales în perioada iernii, un alt motiv ar fi fost faptul ca trebuia să renunţ la prietenii cu care am crescut şi la care ţin în continuare foarte mult şi, totuşi, mi-au plăcut mereu şi ştiinţele exacte şi poate şi acesta a fost un motiv pentru care am renunţat să mă duc la un liceu de arte şi, nu în ultimul rând, o persoană foarte dragă mie, mama mea, mi-a spus că dacă destinul meu e să devin un designer pot să devin indiferent de ce liceu voi urma şi până la urmă a avut dreptate… zic eu.
Deci  faptul că nu studiezi la un liceu de profil nu a fost un impediment pentru dezvoltarea ta în acest domeniu?
– Nu, întrucât, dacă nu îmi alegeam să învăţ în acest liceu, nu aş fi avut ocazia să cunosc multe persoane care astăzi sunt alături de mine şi mă susţin.
Cum ai reuşit să progresezi, ai luat cursuri, ai participat la seminarii?
– Nu am făcut niciun curs, nu am luat nicio lecţie de desen sau altceva în particular, pur şi simplu, mă documentam singur, studiam singur, iar mai apoi am cunoscut-o pe Alexandra Ghiorghie care mi-a devenit mentor, şi, desigur, nu pot uita de prietena mamei mele, doamna Doini, care m-a ajutat extrem de mult fiind persoana care m-a ascultat, care a crezut şi crede în visul meu.
Povesteşte-ne despre concursul la care ai participat.
 – De mult timp voiam să particip la un concurs în domeniul modei. Am aflat de concurs prin intermediul unei cunoştinţe. Iniţial, am crezut că o să fac o rochie din hârtie foarte uşor, ceva lipit acolo cu două, trei aplicaţii şi gata. Însă, în momentul în care am început, am fost luat de val. Am desenat în jur de 15 schiţe, am încercat pe manechin de vreo 6 ori până când am reuşit. Apoi am început construcţia ei care a durat cam 4 zile. Rochia e realizată din rola de hârtie pe care am cusut-o după un tipar făcut de mine, apoi am făcut în jur de 300 de trandafiri pentru bust. Trandafirii au fost făcuţi din şerveţele de bucătărie, arse, date cu lipici şi sclipici şi mai apoi lipite pe bust. După ce am făcut baza rochiei, mi-a venit ideea să mai fac o rochie, şi aşa am început o a doua rochie care, la fel ca şi prima, e făcută din rolă de hârtie accesorizată cu trandafiri din şerveţele. Aceasta a fost purtată de o fată în cadrul emisiunii ,,Răi da Buni”. Cu prima rochie am fost la Romexpo, unde a avut loc finala concursului ,,Scrie istorie cu o rochie de hârtie” din cadrul Târgului de Nunţi. Finala a durat de vineri până duminică. Vineri a fost anunţat premiul de specialitate pe care l-am câştigat. Acesta a fost acordat în urma unor note date de un juriu din domeniu, din care făcea parte şi cunoscutul designer de pantofi Mihai Albu. Acest premiu a constat în posibilitatea de a practica o lună în atelierul designerului Cosmina Englezian. Duminică a fost acordat premiul de popularitate, în urma voturilor vizitatorilor târgului de nunţi, şi l-am câştigat şi pe acesta. Premiul de popularitate a fost de 5000 de euro.
Cum te-ai simţit când ai câştigat ambele premii?
– Bogat. Nu glumesc. M-am simţit de parcă totul plutea în jurul meu, şi, în acelaşi timp, am avut un sentiment de mândrie. Prin faptul că am câştigat, nu doar un premiu, ci două, am putut să le demonstrez contrariul persoanelor care nu au crezut în mine şi care credeau că totul e doar o joacă pentru mine.
Când a avut loc practica?
– Practica a avut loc de pe 1 iulie până pe 26 iulie 2013. A fost o experienţă minunată pentru mine deoarece am cunoscut acolo persoane care m-au ajutat să înţeleg şi să învăţ foarte multe lucruri, de la cum să cos în nenumărate feluri, până la cum să fac un tipar complex. Am avut ocazia să învăţ să recunosc materialele, în special pe cele de calitate, întrucât la atelierul respectiv se lucrează cu materiale scumpe şi cu pietre Swarovski. Din toate acestea am învăţat să fac şi bijuterii. Tot aici am avut şansa să realizez primul meu produs, un tricou pentru MD-Tshirts. La atelier m-am simţit de parcă făceam parte din colectivul de acolo, integrându-mă imediat în colectiv.
Ce planuri ai pentru viitor?
– Pentru început, vreau să iau Bacalaureatul cu o notă bună. Apoi vreau să studiez designul vestimentar undeva în afară, eu aş vrea în special la Parsons New York sau la Central St. Martin London, iar mai apoi să ajung director creativ la Christian Dior, şi să îmi deschid propria casă de modă.
Deci deja lucrezi la un formularul de aplicaţie pentru facultate?
 – Da, mă pregătesc deja să îmi dau testele de limbă engleză şi să îmi construiesc un portofoliu pentru facultate, urmând ca în noiembrie să încep să aplic la mai multe universităţi, printre care şi cele menţionate mai sus.
Ai avut  momente în care ai vrut să renunţi la visul tău? Dacă da, de ce?
– Da, am avut, şi nu doar o dată. Am vrut să renunţ, deoarece, într-un timp, şi mie mi se părea ceva irealizabil. Mă gândeam cum am eu să ajung să lucrez la Dior, pentru că, totuşi, la noi domeniul modei nu este foarte dezvoltat, iar pentru a studia în afară sunt necesare multe activităţi în domeniu, iar eu credeam că nu o să fiu capabil să le am, însă, uite, că uşor, uşor reuşesc să adaug din ce în ce mai multe lucruri la portofoliu şi la CV.
Care sunt lucrurile care te-au făcut să nu renunţi şi să continui?
– Am mai spus şi înainte că prietena mamei mele a crezut mereu în mine. Deci pot să zic că, în mod special, le datorez faptul că nu am renunţat la visul meu mamei mele, pe care o iubesc foarte mult, prietenei ei doamna Doini si fratelui meu Dragoş.
Deci, din punctul tău de vedere, una din caracteristicile cheii succesului este să ai persoane dragi care să te susţină? Ce altceva crezi că mai contează pentru a ajunge acolo unde îţi doreşti?
– Cred că, dacă nu ai persoane care să te susţină din punct de vedere moral, nu o să reuşeşti, deoarece odată şi odată tot o să cazi şi nu te vei mai putea ridica. O alta caracteristică  pe care o consider importantă pentru a ajunge unde vrei constă în a şti ceea ce vrei, în a-ţi  cunoaşte  limitele. Sunt de părere că, dacă ajungi să te cunoşti din toate punctele de  vedere, vei reuşi orice îţi propui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email