Procesul dintre Arhiepiscopie şi Muzeu al cărui obiect este Ansamblul „Sf. Nicolae Domnesc” a fost amânat până în februarie
Ministrul Culturii, Ioana Şuteu, a fost săptămâna trecută la Curtea de Argeş şi s-a îngrozit la vederea interiorului Bisericii Domneşti
Mocheta roşie şi o icoană greco catolică l-au făcut şi pe părintele Iustin Marchiş să tune şi să fulgere împotriva colegilor săi preoţi
Părintele Iustin Marchiş a venit săptămâna trecută la Curtea de Argeş, cu un grup de pelerini, ca să viziteze Biserica Domnească, ne-a spus directorul Muzeului, Ştefan Dumitrache. A intrat şi a văzut minunata mochetă roşie, o icoană greco catolică, un baldachin şi altele asemenea care l-au înfuriat foarte tare. După două zile a revenit la Biserica Domnească însoţit de ministrul Culturii, Ioana Şuteu, iar decorul de film de mâna a doua din biserică i-a „impresionat” profund pe cei doi. Biserica Sf. Nicolae Domnesc este obiectul unui litigiu între Eparhia Argeşului şi Muscelului şi Muzeul Municipal, Primărie, Consiliul Local. Procesul de revendidare imobiliară a fost intentat în 2008 de Eparhie şi nu s-a terminat nici acum.
Pe 16 februarie este următorul termen dat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procesul în care părţi sunt EPARHIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI CURTEA DE ARGEŞ – reclamant, MUZEUL MUNICIPAL CURTEA DE ARGEŞ – pârât, CONSILIUL LOCAL CURTEA DE ARGEŞ – pârât, MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEŞ PRIN PRIMAR – pârât). Recursul a fost făcut de Eparhia Argeşului şi Muscelului după ce Curtea de Apel Alba Iulia a dat câştig de cauză Muzeului Municipal.
Povestea acestui conflict e veche, din 2008, când Eparhia a revendicat Biserica Domnească. Prima sentinţă a fost dată de Tribunalul Sibiu, pe 15 iulie 2015. „Obligă pârâtul să lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie imobilul reprezentat de Biserica Sf. Nicolae Domnesc, zid incinta biserica actuală, zid incinta prima biserica, turnul poartă – fosta clopotniţă şi terenul aferent acestora, până la limita zidului incintei Ansamblului Curţii Domneşti”, au decis judecătorii sibieni anul trecut. După recurs, pe 15 iulie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia a dat următoarea sentinţă – „Admite ca fondat apelul declarat de pârâtul Muzeul Municipal Curtea de Argeş împotriva sentinţei civile (…) pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar (…). Schimbă în parte sentinţa atacată, în sensul că respinge în tot acţiunea formulată de reclamanta Eparhia Argeşului şi Muscelului Curtea de Argeş împotriva pârâtului Muzeul Municipal Curtea de Argeş. Menţine dispoziţiile sentinţei atacate privind modul de soluţionare a excepţiilor (…). Obligă reclamanta Eparhia Argeşului si Muscelului Curtea de Argeş să plătească pârâtului Muzeul Municipal Curtea de Argeş suma de 25.129 lei, cheltuieli de judecată fond şi apel”. Eparhia Argeşului a atacat sentinţa la Înalta Curte, următorul termen fiind 16 februarie.
Nicolae Iorga a respins solicitarea enoriaşilor de reluare a slujbelor religioase
În motivarea sentinţei dată de Curtea de Apel Alba Iulia scrie că „din actele dosarului reiese că Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş a fost clădită în anul 1352. Este evident că destinaţia clădirii a fost cea de biserică, însă din 1894 (…) a fost închisă din cauza stării avansate de degradare. (…) Cert este că biserica nu a mai fost folosită potrivit scopului pentru care a fost construită, respectiv pentru desfăşurarea cultului religios, din cauza stării de degradare, iar ulterior restaurării a fost transformată în muzeu, comisiunea monumentelor istorice, condusă de Nicolae Iorga, respingând cererile enoriaşilor de redare a bisericii desfăşurării slibbelor religioase”.
Pe de altă parte „(…) Biserica Sf. Nicolae Domnesc, ca întreg ansamblul Curtea Domnească, nu este inventariat în domeniul public al judeţului Argeş, (…), biserica nu se află nici în domeniul public nici în cel privat al municipiului Curtea de Argeş, (…) şi nu se regăseşte nici în inventarul bunurilor din domeniul public al statului”, motivează sentinţa judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia.
De altfel, chiar avocatul Muzeului, Corina Iunker, a spus, iar instanţa din Alba Iulia a reţinut, că „numai în cadrul unei acţiuni de constatare reclamanta putea să obţină o hotărâre care să ţină loc de titlu de proprietate”, în vreme ce procesul este de „revendicare imobiliară”.
Amenajări şi evaluari
Cert este că până la terminarea procesului, Biserica Domnească a beneficiat de „amenajări” interioare, de genul mochetei roşii şi a altor lucruri de genul acesta într-un monument de la 1300, unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească, ale cărei picturi murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în 1364 – 1369.
Experţii care au evaluat la un moment dat, pe parcursul procesului, Biserica Domnească au scris negru pe alb că „imobilul în litigiu a fost evaluat la suma de 2.567.930 lei”.
Rămâne de văzut care va fi urmarea vizitelor oficialilor din Ministerul Culturii la Biserica Domnească, şi ce rezultat va avea procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
