În fosta capitală a Țării Româneşti este necesară o statuie impozantă în memoria marelui domnitor Mircea cel Bătrân

Respectul pentru domnitorii de marcă ai neamului nostru este acordat şi de către comunitățile fostelor capitale unde aceştia au trăit în vechime, au funcţionat ca importanţi conducători de ţară şi de neam, mai ales dacă acolo şi-au încheiat şi domnia.

În sensul menționat, voievodul cu realizări remarcabile în transformarea și evoluția prosperă a Țării Românești este Mircea cel Bătran (Mircea cel Mare, 1386-1395; 1397-1418), cu cea mai lungă domnie (administrativă, de 30 ani) în Curtea sa domnească de la Argeș.

În acest sediu al domniei sale, marele voievod muntean a proiectat campaniile, bătăliile și toate faptele sale de arme împotriva vrăjmaşilor ţării, uneori la mare distanță față de teritoriul național (Balcani, Salonic, langă zidurile Bizanțului ș.a.).

Pe timpul domniei lui Mircea cel Bătran, Țara Românească a prosperat continuu și a atins cea mai mare întindere teritorială din istoria sa (de peste 500 de ani).

Teritoriul menționat cuprindea atunci și Dobrogea, Silstra și chiar mai mult până la Kaliakra. Cavaleria valahă (condusă în luptă de către marele domnitor) a cucerit Dobrogea de la turci, în decembrie 1388 (și a alipit-o imediat Ţării Românești), pe care a recucerit-o ulterior în anul 1404. Știm foarte bine că acest teritoriu strategic pentru români a fost integrat din nou, dar României (mici), după sute de ani, abia în 1878, tocmai datorită faptului că a fost cucerit și stăpânit istoric de către Muntenia-sub domnia celebrului voievod.

Silistra și întreg Cadrilaterul (încă din 1913) a făcut parte parte din România condusă de Carol I, iar apoi din România Mare (până în 1940), tot datorită moștenirii venite de la Mircea cel Bătrân.

Totodată, strategul voievod muntean a cucerit, ulterior, pe timpul domniei sale, Chilia în anul 1389, precum și portul genovez Licostomo sau Chilia Veche (cetăți care au fost preluate, ulterior, în timpul lui Dan al II-lea, de către Moldova lui Alexandru cel Bun).

Marele domnitor Mircea a stăpânit (de la înaintașii săi) și Ținuturile tătăreşti , adică teritoriul cunoscut sub denumirea Basarabia istorică  (trecut ulterior în stăpânirea Moldovei și apoi cucerit de turci pe timpul lui Petru Rareș; astăzi reprezintă cele foste trei județe românești componente ale districtului Odesa din Ucraina).

Inegalabilul voievod muntean (prin multe fapte ale sale în folosul neamului) a stăpânit și teritorii peste Carpați (Făgăraşul; Amlaşul; Bologa; Bran; Țara Severinului), reușind astfel să stabilească importante punți de legătură cu românii din Ardeal, care, dezvoltate peste secole, au condus la Unirea cea Mare din 1918.

Cu ocazia diferitelor evenimente istorice, culturale sau de altă natură (pe plan intern sau extern), marele domnitor nu a fost evaluat și clasificat la locul meritat, tocmai datorită nepreţuirii sale cuvenite, mai ales în fosta Capitală a Țării Românești, astăzi-Curtea de Argeș.

Așadar, perenitatea noastră în vatra milenară românească este evidențiată de cinstirea cum se cuvine a voievozilor celebri ai neamului nostru. În acest scop, consider că se impune-cu necesitate-ridicarea unei statui impozante, care să-l reprezinte pe acest ”Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager” (potrivit istoricului german din sec. XVI, Johannes Leunclavius), pentru a fi admirată de către localnici și vizitatori.

Marele Eminescu, care l-a cinstit în mod deosebit pe domnitorul Țării Românești în Scrisoarea a-III-a, are o statuie admirabilă în municipiu (în față Centrului de Cultură și Arte). Cu atât mai mult, se impune aici ridicarea unei statui relevantă a marelui domnitor muntean-Mircea cel Bătran-că simbol al continuității statale a românilor și a dăinuirii neamului românesc.

Prof. univ. dr. Gheorghe MINCULETE

One thought on “În fosta capitală a Țării Româneşti este necesară o statuie impozantă în memoria marelui domnitor Mircea cel Bătrân

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email