Ieri, cartierele au răsunat de guiţatul porcilor tăiaţi

Ieri s-a sărbătorit Ignatul, ziua în care oamenii sacrifică porcul pentru Crăciun. Tăiatul porcului este una dintre puţinele tradiţii păstrate cu sfinţenie de către argeşeni. Mirosul de ţuică fiartă, de carne proaspătă, şoriciul fraged, abia luat de la animalul sacrificat, o masă îmbelşugată, în tradiţia românească numită „pomana porcului”, toate acestea au prevestit Crăciunul în casele multor oameni. Familia Sandu, deşi locuieşte la bloc, a reuşit şi în acest an să crească un „grăsun”, pe care l-a sacrificat ieri dimineaţă. „Am câteva coteţe, în spatele blocului, într-un loc mai ferit, unde să nu am probleme cu vecinii. Unii mă mai înţeleg, dar ştiţi cum e lumea, şi nu vreau să am ceartă cu nimeni. Am crescut porcul de astă primăvară şi l-am tăiat acum pentru a avea de toate pe masă de Crăciun”, spune nea Gigi, capul familiei.
Sacrificarea animalului se face după un ritual bine stabilit
Bărbatul s-a trezit dis – de – dimineaţă şi a ieşit din casă pentru a se pregăti de tăierea porcului. A chemat şi câţiva prieteni să îl ajute pentru că „e muncă grea”. La ora 08:00 câţiva vecini au fost treziţi de guiţatul godacului, care a fost trântit la pământ de patru bărbaţi. „Eu aşa obişnuiesc, ca de Ignat să tai porcul. Aşa făceau şi părinţii mei şi eu am păstrat tradiţia. Ne-am pregătit pentru această zi, chiar m-am învoit de la serviciu”, spune bărbatul.
Când se taie porcul, în casa omului este sărbătoare. Pe lângă cei care vin să ajute să prindă porcul şi să-l înjunghie, mai există un măcelar care împarte carnea şi pregăteşte specialităţile tradiţionale. În jurul lor se învârt toţi membrii familiei, care fac cu greu faţă gerului, sărind de pe un picior pe celălalt şi aşteptând cu nerăbdare şoriciul. În timp ce soţia omului face o ţuică fiartă, bărbaţii s-au şi apucat de treabă. Animalul este pârlit cu arzătorul cu butelie, spălat bine, ras cu cuţitul şi dat cu peria. „Eu nu am treabă acum. Le pregătesc lor câte o ţuică fiartă şi o cafea, ca să nu degere. Nu prea multă ţuică, pentru că li se înmoaie picioarele. Eu nu am treabă decât după ce îl tranşează, să bag carnea la ladă, cu sare, sau la congelator, şi să mă apuc de gătit, că acum vine Crăciunul”, spune Silvia Sandu. Când şoriciul a fost gata, toţi membrii familiei s-au înfruptat, rupând şi câte un colţ de pâine proaspătă, în timp ce bărbaţii au ciocnit o ceaşcă de ţuică fiartă, care este sfântă în dimineaţa tăierii porcului, mai ales când afară sunt -12 grade Celsius. Copilaşii familiei au atacat imediat coada şi urechile porcului, de care trăgeau cu multă poftă.
„Pomana porcului” s-a prelungit până târziu în noapte
Înainte de a tranşa porcul, nea Vasile, măcelarul, a făcut o cruce cu sânge în ceafa animalului, iar tanti Silvia l-a stropit cu agheasmă şi l-a tămâiat pentru a scoate răul din el. „Sunt obiceiuri străvechi pe care le păstrăm şi noi. Am urcat şi copiii pe porc pentru a se face graşi ca el”, spune măcelarul. Ionuţ, băieţelul familiei Sandu, care are doar trei anişori, plânge în hohote de frică să nu îl muşte porcul, în timp ce ceilalţi se amuză foarte tare. După ce porcul a fost tranşat, măcelarul a căutat să vadă dacă în inimă nu are sânge îngheţat, deoarece înseamnă că proprietarul va avea noroc la bani. Imediat carnea a fost pusă în pungi şi cărată până acasă la familia Sandu. După ce a fost îndeplinit ritualul, a urmat tradiţionala pomană a porcului, la care au participat toţi membrii familiei, dar şi câţiva prieteni. „Facem o prăjeală şi mâncăm cu murături. Aşa se obişnuieşte şi noi păstrăm tradiţia. Se merită să petrecem după ce am stat o zi întreagă în frig şi am degerat”, spunea nea Gigi. Petrecerea s-a terminat târziu, după ce toată lumea s-a săturat, iar pe bărbaţii i-a cuprins „oboseala” după ce au lucrat toată ziua şi au băut câteva ceşcuţe de „tărie”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email