Prima ediţie a festivalului „Tradiţii argeşene”, organizată de vineri şi până duminică la Corbeni, a fost un succes, e de părere viceprimarul comunei, Remo Mateescu „Au venit oameni din toată comuna şi din cele din împrejurimi. Ne bucurăm că am avut succes cu festivalul nostru. Deşi este abia prima ediţie, lucrurile au ieşit bine, iar pentru ediţia viitoare o să ne pregătim şi mai bine”, ne-a declarat viceprimarul din Corbeni.
Participanţii le festival au fost sunt invitaţi să ia parte la spectacole, concursuri în aer liber sau degustări de mâncăruri şi băuturi. Festivalul a debutat vineri cu un recital de fanfară şi un spectacol folcloric, precum şi cu un concurs de interpretare a cântecului popular. Atracţiile zilei de sâmbătă au fost concursurile de tuns oi, de tăiat lemne şi de mâncat rapid. Duminică, în ultima zi a festivalului, a fost organizat un concurs de gătit, iar toţi participanţii au intrat în hora satului. Programul s-a încheiat seara târziu, cu un foc de artificii. Organizatorii acţiunilor au fost Asociaţia Culturală „Acapella”, Consiliul Judeţean Argeş şi Primăria comunei Corbeni.
Cât de repede poate fi mâncat un bulz
Unul dintre cele mai aşteptate concursuri a fost cel de mâncat rapid. Conform organizatorilor, concursul de mâncat a avut loc în trei serii –una de copii şi două de adulţi. Cel care a mâncat cel mai repede un bulz a fost declarat câştigător. Astfel la copii a câştigat Romulus Ruja, iar la adulţi două femei, Doiniţa Şerbănoiu şi Ionela Furdui.
Concursul de tuns oi a fost de asemenea urmărit cu mare interes. „Trei ciobani autentici au avut la dispoziţie 10 oi mai tinere pe care să le tundă. S-a cronometrat cât au făcut când au tuns câte două oi”, ne-a explicat procedura unul dintre organizatori.
De ce nu există piaţă de desfacere pentru producătorii de la Corbeni
În afara festivismelor, cum ar fi un stand de la care puteau fi închiriate costumele populare de către săteni, festivalul a arătat şi un lucru trist. În Corbeni sunt mulţi agricultori şi pomicultori care au numai produse naturale, dar pentru care nu există piaţă de desfacere.
Familia Dovleac, trei fraţi, bărbaţi în toată firea, se ocupă de vite, de oi, de albine, de fructe şi de toate lucrurile care compun o gospodărie mare într-o comună de munte. Laurenţiu, unul dintre fraţi, a venit la festival cu mere, caşcaval, ţuică şi miere, Toate arătau bine şi erau naturale sută la sută. „Ne-am gândit să facem o făbricuţă de caşcaval, dar am renunţat din cauza birocraţiei. În plus, ni s-a sugerat să renunţăm, că peştii cei mari îi înghit pe cei mic”i, ne-a spus Laurenţiu Dovleac. Oricum, a adăugat el, caşcavalul îl vinde de acasă, la fel ca şi celelalte produse. „A ajuns caşcavalul nostru în Spania şi în Italia, pentru că au venit oameni să cumpere înainte de a pleca din ţară”, ne-a mai spus omul.
Câţiva metri distanţă de produsele familiei Dovleac, pe o altă masă se lăfăie o telemea albă, nişte mere roşii şi o miere care parcă are tot soarele de toamnă în ea. Sunt produsele lui Ion I. Străuţ, un sătean de 65 de ani, pensionar, care are 10 vaci acasă. „Toată familia muncim şi ne rămâne câte ceva. Ne rămân bani din vânzare, dar nu prea mulţi, iar munca e multă, să ştiţi”, ne povesteşte omul. „Reuşesc să completez pensia pe care o am, dar sunt şi alte satisfacţii – totul e natural, nimic nu e stropit, iar cei care cumpără sunt foarte mulţumiţi”, mai spune Ion I.Străuţ.
Un bărbat mai tânăr învârte într-un tuci o lopăţică de mămăligă. Virgil Pristavu e maestru în bulz, iar pe plita pusă deasupra unui jar se coc încet cinci bulzuri la care privesc pofticios câţiva copii. „E uşor să faci bulz, am învăţat de la bătrâni”, ne povesteşte bărbatul, care are câteva zeci de oi de care se ocupă. „Am oameni angajaţi, dar tot eu trebui să mă ocup. E greu, e muncă grea, dar ne descurcăm. Vindem brânza de acasă, că e curată şi bună”, ne spune Virgil Pristavu.
