Direcţia de Asistenţă Socială, protocol de colaborare cu Şcoala Gimnaziala “Mircea cel Bătrân”pentru organizarea unor ateliere de dezvoltare personală şi emoţională a elevilor

Începând cu luna martie, Direcţia de Asistenţă Socială (DAS) Curtea de Argeş a semnat un Protocol de colaborare cu Şcoala Gimnaziala “Mircea cel Bătrân” pentru  desfăşurarea unor  ateliere de dezvoltare personală şi emoţională privind elevii din această instituţie şcolară.

Proiectul  are ca scop protecția copilului aflat în situații de risc și integrarea socială a acestuia, prin realizarea unor activități cu caracter educativ şi civic pentru prevenirea  absenteismului, abandonului școlar, comportamentului deviant, bullying, violenţa domestică, prevenirea consumului de alcool/droguri, dependenţe, etc.

Direcţia de Asistenţă Socială Curtea de Argeş îşi propune prin acest proiect:

-să organizeze  campanii de informare şi prevenire cu  următoarea tematică: violenţa în familie, bullying, educaţie sexuală, consum de droguri (alcool, tutun, substanţe psihoactive,etc.)

-să identifice și să selecteze în colaborare cu cadrele didactice de la fiecare instituţie de învăţământ copiii aflați în situații de risc;

-să întocmească și să implementeze planul de servicii, planul individualizat pentru fiecare copil aflat în situaţie de risc;

-să faciliteze relaționarea personalului  DAS Curtea de Argeş  cu consilierul şcolar al fiecărei şcoli;

-să ofere servicii de consiliere psihopedagogică elevilor aflaţi în situaţie de risc.

Campanie care se află în desfăşurare:

 CAMPANIE ANTI-BULLYING

Grupul-țintă este format din preșcolarii, elevii, părinții și cadrele didactice de la grupele și respectiv clasele din care fac parte aceștia.

Scopurile specifice ale proiectului sunt:

-Îmbunătăţirea cunoștințelor și a înțelegerii bullying-ului în rândul profesorilor și al copiilor

-Îmbunătăţirea abilităților interpersonale (mai ales cele sociale și emoționale) în rândul copiilor și al adolescenților

-Îmbunătăţirea strategiilor de rezolvare a problemelor şi a abilităților de soluţionare a conflictelor în rândul copiilor

-Încurajarea martorilor de a ajuta victima

-Reducerea bullying-ului și a formelor de bullying

-Creșterea autoeficacității profesioniștilor pentru a face față situațiilor de bullying

În cadrul atelierului propus se discută despre ce este bullying-ul şi formele sale.

Fenomenul de bullying este foarte răspândit atât în școlile din România, cât și la nivel mondial. Acesta se referă la agresiunea sau hărțuirea fizică sau verbală, care se repetă pe o anumită perioadă și care implică un dezechilibru al puterii între două persoane.

Acest termen este folosit ca atare și în limba română, însă acesta s-ar traduce ca fiind un tip de hărțuire, intimidare sau agresiune, care poate avea loc fie între copii, la școală sau în cercul de prieteni, fie între adulți, în cadrul unei relații sau la locul de muncă.

Conform Asociației Americane de Psihologie, bullying-ul este o formă de comportament agresiv, în care o persoană provoacă, în mod intenționat și repetat, un disconfort unei alte persoane. Acesta poate fi fie sub formă de contact fizic, cuvinte adresate sau acțiuni mai subtile.

Deși fenomenul este mai răspândit în rândul copiilor, bullying-ul poate avea loc și în cazul adulților. Agresorul poate fi:

-un alt coleg de la școală;

-șeful sau un coleg de serviciu care intimidează;

-partenerul care îl controlează pe celălalt;

-un vecin;

-un partener de afaceri;

-un membru al familiei;

-o altă persoană implicată într-o relație abuzivă.

 

Atât copiii care sunt agresați cât și agresorii pot dezvolta probleme serioase și de durată, din punct de vedere emoțional.

Pentru a fi considerat bullying, comportamentultrebuie să fie agresiv și să îndeplinească anumite condiții:

Un dezechilibru al puterii: copiii care-i agresează pe alții folosindu-și puterea, cum ar fi cea fizică, accesul la informații stânjenitoare sau popularitatea – pentru a controla sau a face rău altora. Dezechilibrele de putere se pot schimba în timp și pot avea loc în situații diferite, chiar dacă implică aceleași persoane;

Are loc în mod repetat: agresiunile au loc de mai multe ori;

Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea zvonurilor, atacareaunei persoane din punct de vedere fizic sau verbal și excluderea dintr-un grup.

Bullying-ul din școli plasează România pe locul 3 la nivel European în privința acestui fenomen, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Mai mult, aproape 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegi, potrivit unui studiu efectuat la nivel național. Anual, peste 19.000 de copii se sinucid, urmare a situatiilor de bullying.

Tipuri de bullying:

-Bullying verbal (Este caracterizat de acțiuni verbale sau scrise, rău intenționate, cum ar fi şicanarea, injuriile, comentarii neadecvate, sarcasm, ameninţări, critici)

-Bullying fizic (Presupune folosirea contactului fizic pentru a-i intimida pe ceilalți, prin: intimidare fizică, ameninţare, hărţuire, lovire, simularea violenţei, ridicarea pumnului).

-Cyberbulling

Avansul tehnologiei a permis ca toate comportamentele menționate mai sus să poată avea loc și în mediul online, pe rețelele sociale, prin e-mail sau alte platforme. Acestea poartă numele de cyberbulling – acesta are loc și mai ușor, pentru că este mult mai facil ca o persoană să se ascundă în spatele unor ecrane și să aibă anumite comportamente.

Mai mult, oricine are un smartphone cu conexiune la Internet poate hărțui pe altcineva, fără a fi nevoit să își dezvăluie identitatea reală. Cyberbulling-ul nu mai este limitat de curtea școlii sau de colțurile străzii, ci poate avea loc 24 de ore din 24. Acesta presupune hărțuirea și amenințarea în mediul online și implică mai multe persoane, fără a necesita puterea fizică.

Copiii care sunt hărțuiți suferă atât pe plan emoțional, cât și social, pentru că le este greu să își facă prieteni, astfel că vor avea o stimă de sine scăzută: vor începe să creadă că ceea ce se spune despre ei este adevărat.

Victimele bullying-ului pot experimenta mai multe emoții: tristețe, mâhnire, frustrare, singurătate și izolare. Mai mult, și părinții victimelor pot experimenta un sentiment de eșec cu privire la creșterea și îngrijirea copilului lor și pot fi copleșiți de întreaga situație.

Consecințele pot fi:

-Depresie cronică;

-Dificultatea de a stabili relații interpersonale de durată, care duce la izolare socială.

-Gânduri și tentative de suicid;

-Tulburări de anxietate;

-Sindromul de stres post-traumatic;

-Comportament autodistructiv, inclusiv auto-vătămare;

-Abuz de droguri și alcool;

-Riscul de a dezvolta o tulburare psihică.

În cadrul atelierului propus, dupa ce copiii au înţeles felurile bullying-ului şi consecinţele, se proiectează un video cu această temă, care deschide discuţiile libere ale elevilor bazate pe experienţele personale.

Propuneri şi sugestii în cazul în care eşti victima/martor a bullying-ului:

-completarea un chestionar despre bullying elaborat de către Direcţia de Asistenţă Socială în scopul identificări situaţiilor problematice şi a soluționării acestora

-informarea dirigintelui/profesorului/consilierului școlar despre cazul în care a fost implicat sau la care a fost martor

-discuţii cu părinţii şi implicarea acestora în soluționarea problemei.

În funcţie de rezultatele obţinute şi de dorinţa şcolilor de a se implica în acest proiect, Direcţia de Asistenţă Socială va încheia şi alte protocoale de colaborare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email