De Sfânta Maria, cea mai aglomerată zi la Curtea de Argeş! Peste 10.000 de credincioşi s-au închinat la Moaştele Sfintei Filofteia

Aşa cum era de aşteptat şi în acest an, de Sfânta Maria, peste 10.000 de oameni din toată ţara au participat la slujba oficiată la Mănăstirea Curtea de Argeş de un important sobor de preoţi, condus de Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Nu au lipsit nici romii, care au fost campaţi în afara oraşului pentru a evita incidentele din anii trecuţi, când au încins grătare şi au ascultat muzică chiar la doi paşi de gardul lăcaşului de cult. La datorie au fost şi cerşetorii, care, în ciuda numărului mare de forţe de ordine, au reuşit să se strecoare prin mulţime, apelând din nou la mila credincioşilor.
Romii au încins grătarele la marginea oraşului
De Sfânta Maria, municipiul Curtea de Argeş este cu siguranţă cel mai aglomerat oraş din ţară. Mii de credincioşi vin în fiecare an să participe la slujba de hram prilejuită de marele praznic împărătesc al Adormirii Maicii Domnului. Agitaţia a început la Curtea de Argeş încă de joi seara, când au început să ajungă romi din localităţile aflate în sudul ţării. Însă, la fel ca şi anul trecut, după ce au participat la slujba de după-amiază aceştia au fost direcţionaţi către ieşirea din oraş spre Valea Iaşului, acolo unde a fost amenajat un loc de campare. Pentru romi aceasta nu a fost o problemă, iar o dată cu lăsarea serii au încins o petrecere pe cinste, de unde nu au lipsit grătarele cu mititei, cârnăciori sau pastramă de berbecuţ, tochitură la tuci, toate stropite din belşug cu vin roşu. Şi muzica de petrecere răsunat din boxele bolizilor de lux, în valoare de zeci de mii de euro, timp în care cu toţii au dansat şi s-au distrat. Aceasta a fost atmosfera în locul în care romii şi-au amplasat tabăra. „Aşa e tradiţia la noi. Nu contează că ne-au mutat aici. Noi ne-am văzut de-ale noastre şi am petrecut”, spune unul dintre petrecăreţi. „Acum petrecem iar apoi mergem la biserică să ne rugăm la Dumnezeu pentru sănătate. În fiecare an venim la Curtea de Argeş de Sfânta Maria împreună cu familia şi ne simţim foarte bine”, spune o femeie în vârstă, în timp ce îşi etalează lanţul de aur de la gât şi brăţările de la mână.
Curtea Mănăstirii transformată în loc de campare
Deşi pentru romi noaptea a fost una destul de lungă, în ziua de Sfânta Maria încă de la primele ore ale dimineţii s-au îndreptat către Mănăstire, unde s-au aşezat la coadă pentru a ajunge la racla cu moaştele Sfintei Filofteia. Mai mult decât atât, romii au întins în curtea lăcaşului pături, pe care au aşezat coşuri pline cu fructe, alimente şi cozonaci pe care doreau să le sfinţească, dar şi numeroase icoane şi obiecte bisericeşti. În acelaşi timp, alţii, mai obosiţi, au tras chiar şi pui de somn, fără să pară că ar fi deranjaţi de zgomotul şi agitaţia din jur. „Am adus ulei, făină şi alte alimente. Cu acestea sfinţite facem mâncare pentru că aşa vom fi feriţi de rele şi nu vom avea necazuri”, spune o bătrână. Racla cu Moaştele Sfintei Filofteia nu a mai fost scoasă afară nici în acest an, ci lăsată la locul ei, în  Paraclisul arhiepiscopal. În ciuda căldurii de afară, credincioşii aşteptau răbdători să le vine rândul să se închine la moaştele Sfintei, moment în care lăsau şi un acatist, care era, neapărat, însoţit de o sumă de bani, în funcţie de posibilităţile fiecăruia. „Am venit de multe ori la Curtea de Argeş, de Sfânta Maria. Este adevărat că este aglomeraţie, dar eu ştiam ce mă aşteaptă. Am şi rude aici şi stau mai multe zile. Am participat la slujbă şi am lăsat şi un acatist pentru binele familiei”, spune Ligia Andrei, din Capitală.
„Încasări” mari pentru cerşetori
Şi pentru că nu putea lipsi de la o sărbătoare aşa de mare, cerşetorii au fost şi ei prezenţi în apropierea Mănăstirii, asta în ciuda ochilor vigilenţi ai forţelor de ordine. Acestora le-a mers destul de bine, cei mai mulţi fiind mulţumiţi cu „încasările realizate”. „Am câştigat într-o zi cât aş lua în două săptămâni. Dacă ar fi aşa tot timpul…”, spunea un tânăr cerşetor, care strângea banii într-un pahar de plastic. Imediat cum plecau de la slujbă, credincioşii erau întâmpinaţi de comercianţii care şi-au întins tarabele în zonă sau care vindeau marfa direct de pe gardul viu din apropiere. Aici se putea găsi orice, de la turtă dulce, ciubucuri şi gablonţuri sau suveniruri până la costume populare, haine împletite din lână şi tablouri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email