De ce vrea consilierul arhiepiscopal Caliopie să fie primar

Părintele Caliopie Ichim, consilier arhiepiscopal, vrea să fie primar. Ştirea a fost confirmată ieri de preşedintele PDL Curtea de Argeş, dl. Ştefan Lăzăroiu, cam stânjenit la conferinţa de presă când s-a pus în discuţie acest subiect. Dl. Lăzăroiu e conştient că oarece probleme de imagine le-ar putea avea partidul în cazul în care părinţelul ar fi desemnat candidatul PDL la Primăria Curtea de Argeş. Dl. Lăzăroiu a mai spus însă că nu va fi Caliopie candidat, oricât de mult şi-ar dori acesta.

Vă întreb, acum, de ce şi-ar dori un consilier arhiepiscopal, un preot, să fie primar?! În primul rând, ar trebui să renunţe la preoţie, dar asta nu cred că l-ar deranja foarte mult pe consilierul Înaltului. În urmă cu mai mulţi ani, a mai candidat pentru Primăria municipiului un alt preot, părintele Mărgăritescu, un preot cu har şi cu vocaţie, alt om, altă mâncare de peşte. Nu pot să mă pronunţ eu acum asupra harului şi devoţiunii de care dă dovadă părintele Caliopie, dar nu pot să nu remarc imensa diferenţă între imaginea pe care o avea, la momentul candidaturii sale dar pe care o are şi acum părintele Mărgăritescu, şi cea de care beneficiază consilierul Ichim. Indiferent de câte interviuri mai mult sau mai puţin favorabile ar publica anumite săptămânale, obediente sau nu, e greu de reconstruit imaginea şifonată a cuiva, mai ales dacă este un slujitor al Bisericii.

În zona Curtea de Argeş preoţii sunt sub lupa cetăţenilor, la asta contribuind, evident, presa. În vremuri grele, aşa cum sunt cele pe care le traversăm acum, oamenii se întorc către Biserică, punându-şi ultima speranţă, şi poate şi ultimii bani, în credinţă. Atunci când cei care sunt slujitori ai Bisericii fac tot felul de lucruri ciudate cel puţin, te întrebi ce mai e de făcut pe lumea asta, dacă se mai poate face ceva. Atunci când un preot face aproape orice ca să câştige un ban mai mult decât colegul său din cealaltă parohie, aşa cum se întâmplă la Cicăneşti, după cum aţi aflat din ziarul nostru, atunci când o soţie de preot îşi pune ştreangul de gât din cauza infidelităţilor soţului, aşa cum s-a întâmplat la Valea Danului, în momentul în care banii par să guverneze chiar în sânul celei mai respectate instituţii din ţară, te întrebi ce mai e de făcut şi dacă se mai poate face ceva ca să revenim la normalitate.

Consilierul care se vrea primar face parte din această lume, iar asupra sa au fost aruncate o mulţime de acuzaţii. Uneori a ieşit în public şi s-a dezvinovăţit, pe altele nu a putut să le respingă, iar de alte necazuri, vechi, trage şi acum. De ce să vrea domnia sa să fie primar?! Pentru binele comunităţii, pentru că vede că oraşul nu e condus bine, pentru că îi pasă de soarta argeşenilor, pentru că vrea străzi asfaltate şi câini mai puţini?! Daţi-mi voie să mă îndoiesc. Am văzut la părintele Caliopie, pe vremea când încă mai comunica şi cu ziarul nostru, o dorinţă de putere care nu cadra deloc cu postura de preot. Colegii săi de pe listele PDL-ului supuse sondajului public au recunoscut că, de fapt, e vorba despre bani. Adică, dacă oraşul o duce mai bine, şi Biserica o duce mai bine, şi, implicit, şi oamenii săi.

Avem nevoie la Curtea de Argeş de cantine sociale, de programe de ajutorare a celor nevoiaşi şi a celor bătrâni, pentru că aceştia ajută, paradoxal, cel mai mult biserica. În vremuri grele, aceştia sunt cei mai expuşi, iar Biserica ar trebui să-i ajute mai întâi pe ei, nu invers. De ce vrea consilierul Caliopie să fie primar?!  Pentru toate acestea şi pentru multe altele, care ţin de afaceri şi de viaţă, în ultimă instanţă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email