De ce sunt femeile discriminate la Curtea de Argeş

La ora la care citiţi aceste rânduri aţi ajuns poate la birou sau la locul dumneavoastră de muncă, doamnelor şi domnilor. Dumneavoastră, doamnelor, poate aţi primit deja felicitarea scrisă stângaci, dar cu multă dragoste, de cel mic, sau poate că soţul dumneavoastră v-a dat cadoul cumpărat din timp. Aceasta este varianta optimistă. Poate că nu s-a întâmplat aşa, poate că v-aţi trezit tot cu noaptea-n cap ca să pregătiţi micul dejun pentru toată familia, aţi dus copilul la şcoală, v-au claxonat deja numeroşi indivizi doar pentru că sunteţi femeie la volan, aţi ajuns la birou iar şeful este din nou cu capsa pusă, astfel încât numai timp să vă gândiţi că astăzi este 8 martie nu aţi avut. Poate că celui mic îi curge nasul şi nu aţi dormit prea bine azi noapte, de grija lui, şi tot cu grijă vă gândiţi la ce o să facă el azi la şcoală, dacă buchetul de orhidee pe care aţi dat jumătate din salariu o să-i placă doamnei învăţătoare şi dacă cel mic nu o să se simtă rău crezând că florile lui sunt mai urâte decât ale colegilor. Poate că un coleg mai delicat v-a dat un ghiocel, sau poate că toţi colegii sunt cu nasul în hârtii şi vă ignoră, ca de obicei.

Poate că aţi ajuns la croitoria la care munciţi, iar şefa, deşi femeie şi ea, a început să urle la toate de pe banda de lucru că s-a stricat o comandă întreagă din cauza unor greşeli ce trebuie reparate rapid, şi numai de 8 martie nu mai aveţi chef. Poate că prietena de la masa de lucru de alături a avut probleme cu mama ei, şi iarăşi aţi uitat să vă bucuraţi că astăzi e 8 martie.

La Curtea de Argeş, locuri de muncă bine plătite, la care să aibă acces şi femeile, nu prea sunt. Nu sunt în general, dar şi la cele disponibile nu prea au acces femeile. Femei în posturi de conducere iarăşi sunt rare. Majoritatea argeşencelor lucrează în croitorii, de cele mai multe ori pe un salariu de doi lei. Îşi trec viaţa între maşina de cusut, copiii de acasă şi un soţ, nu de puţine ori violent. Bucuriile lor sunt mici şi simple, realizările celor mici fiind cele mai mari realizări ale lor.

Eu cred că femeile sunt discriminate la Curtea de Argeş, şi nu este vorba despre o discriminare pozitivă. Prin slujbele pe care le au, prin atitudinea bărbaţilor vizavi de ele, prin viaţa lor simplă, prea simplă uneori, la urma urmei. Ca să demonstreze că e la fel de capabilă precum colegii bărbaţi o femeie trebuie să muncească mai mult. În plus, mai este şi legenda aceea, valabilă la începutul anilor ’90, conform căreia cele mai multe femei plecate „la produs” sunt din zona Curtea de Argeş.

Doamnelor, cred că merităm mai mult, dar numai de noi depinde să arătam asta. Sigur, e importantă şi atitudinea celor de lângă noi, a bărbaţilor care ne aduc flori doar de 8 martie, dacă aduc şi atunci, care ne scot în oraş doar la nunţi şi la botezuri şi care ne spun că ne iubesc doar dacă întrebăm noi, de mai multe ori, ca să primim confirmarea o singură dată.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

RSS
Follow by Email