Foto Nicolae Dobra
Curtea de Conturi a publicat raportul realizat în urma unui audit făcut la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Curtea de Argeş anul trecut. Printre concluzii – locuitorii municipiului au plătit taxe şi impozite locale în plus, activitatea de audit din Primărie este slabă pentru că se ocupă o singură persoană de ea, 138 de restaurante şi baruri nu au plătit pentru autorizaţia de funcţionare, etc.
Litigii comerciale în valoare de 702.631 lei
„Nu au fost constituite, înregistrate în contabilitate și raportate prin situațiile financiare întocmite la data de 31.12.2019 provizioane pentru plata unor diferențe de natură salarială aferente unor drepturi salariale câștigate în instanță în sumă de 274.877 lei, precum și provizioane pentru litigii comerciale în valoare de 702.631 lei, având ca obiect pretenții materiale, restituiri de sume, recuperări de prejudicii care nu au fost garantate de o altă persoană juridică/fizică”, este prima constatare a raportului Curţii de Conturi, iar în privinţa auditului intern inspectorii spun că „nu a fost organizată și efectuată activitatea de audit public intern în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare fiind constatate următoarele deficiențe:
– resursa de personal existentă, respectiv un post prevăzut și ocupat nu a putut asigura acoperirea integrală, într-o perioadă de trei ani, a sferei auditabile identificate la nivelul activității proprii precum și a celor 21 de entități publice subordonate;
– nu a existat o supervizare a misiunilor de audit public intern”.
Bani încasaţi în plus şi bani neîncasaţi
Inspectorii au descoperit „existența unor sume din categoria suprasolvirilor, reprezentând impozite și taxe locale ce au fost încasate în plus, în valoare totală de 75.832 lei, pe care personalul de specialitate nu le-a analizat din punct de vedere al vechimii şi pe cale de consecință nu au făcut obiectul compensării sau restituirii”, dar şi că „Nu au fost calculate, evidenţiate şi urmărite la încasare veniturile proprii cuvenite bugetului local provenind din taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei de funcționare obligatorie pentru contribuabilii a căror activitate este înregistrată în grupele CAEN 561 – Restaurante, 563 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi 932 – Alte activităţi recreative şi distractive, fiind identificate în timpul misiunii de audit un număr de 138 de cazuri aflate în această situație”.
Ce măsuri s-au luat
Raportul menţionează şi măsurile pe care le-a luat primăria în timpul contzrolului în vederea rezolvării deficineşelor. Astfel, „în timpul misiunii de audit financiar, persoanele cu atribuții din cadrul entității auditate au procedat la regularizarea taxei de autorizare pentru cele 9 autorizații de construire cu termen de valabilitate expirat, identificate în timpul misiunii de audit, operațiune din care au rezultat venituri suplimentare cuvenite bugetului local în sumă de 1.162 lei, din care taxe suplimentare în valoare de 1.058 lei şi majorări de întârziere aferente în valoare de 104 lei.
Din veniturile totale stabilite suplimentar de 1.162 lei a fost încasată operativ suma de 394 lei (360 lei debit + 34 lei majorarări de întârziere), rămânând de încasat la încheierea misiunii de audit venituri în sumă de 768 lei (698 lei debit + 70 lei majorarări de întârziere)”.
De asemenea, „în timpul misiunii de audit financiar, persoanele cu atribuții din cadrul entității auditate au identificat și verificat un număr de 32 (treizecișidoi) operatori economici de pe raza municipiului Curtea de Argeș a căror activitate este înregistrată în grupele CAEN 561, 563 și 932 , operațiune din care a rezultat că un număr de 31 (treizecișiunu) nu desfășoară niciun fel de activitate și într-un singur caz au luat măsuri operative de calcul și încasare integrală a acestor taxe, stabilindu-se venituri suplimentare în sumă de 324 lei (318 lei debit și 6 lei accesorii fiscale)”.
Opinia inspectorilor
„Opinia inspectorilor este că: situaţiile financiare nu au fost întocmite din toate punctele de vedere semnificative în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în România; situaţiile financiare nu prezintă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare, a performanţei sau a modificării poziţiei financiare a entităţii; modul de administrare a patrimoniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli nu respectă principiile legalităţii şi regularităţii, întrucât valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate se situează peste pragul de semnificaţie de 2%”, se mai arată în raportul citat.
