La Curtea de Argeş vin din ce în ce mai mulţi turişti. Câţi dintre ei se întorc, este o altă problemă. Unii dintre cei care trec pe aici scriu pe bloguri sau pe diverse site-uri de ştiri despre ce le-a plăcut şi mai ales despre ce nu le-a plăcut la Curtea de Argeş. Reproducem mai jos un astfel de articol publicat pe news.portal-start.com. Poate edilii vor trage nişte concluzii şi vor acţiona în consecinţă,.
„De la Bâlea Lac drumul se vede ca o funie răsucită printre munții presărați cu bolovani uriași și, din loc în loc, cu turme de oi, lângă care se profilează silueta ciobanului sprijinit în bâtă, ca într-un tablou naiv. Reveria trece repede când te așteaptă un drum lung pe serpentinele Transfăgărășanului spre Vidraru și apoi, mai ușor până la cetatea domnească Curtea de Argeș, unde am avut o surpriză împărțită în două. 40% plăcută, 60% foarte neplăcută!
Prima capitală a Țării Românești, orașul legat de întemeierea acestei părți de țară, pe unde au trecut și trăit Negru Vodă, Basarab I Întemeietorul, Neagoe Basarab, localitate căreia Casa Regală i-a conferit titlul de Oraș Regal, locul către care ne grăbeam ca să vedem Mânăstirea Curtea de Argeș, Biserica Domnească, să-i simțim istoria, trecutul și să-i admirăm prezentul. Necazul e că trecutul a rămas și poate fi simțit, văzut și imortalizat, dar prezentul e departe de a putea fi admirat. Ambele intrări în oraș, ca și o parte a zonei centrale, arată ca un talcioc uriaș, unde se vând de toate de la materiale de construcții, la CD-uri cu muzică, manele, normal, (da, CD-uri, mai există industria asta…) și chiar dacă nu e un oraș murdar, Curtea de Argeș arată neîngrijită, e plină de maidanezi – pe care nu i-am mai văzut demult nicăieri, decât ca excepții – nu e deloc plăcută privirii unui turist.
Dacă adăugăm la asta și cerșetorii de lângă fiecare reper istoric al orașului, lucrurile sunt de natură să creeze dezamăgiri. Ce naiba face primarul orașului? De ce nu-l respectă mai mult? De ce nu-s create evenimente care să atragă turiștii? De ce nu ar putea fi Curtea de Argeș ca Alba Iulia? O ajută și trecutul și zona, iar turismul ar putea exploda.
Dar și cu turiștii e o problemă. Cei mai mulți vin să se roage și să ceară cine știe ce de la un Dumnezeu, care, cred ei, le poate compensa lipsa de inspirație, de muncă, de idei. Habar nu au că se uită la peste 1.000 de ani de istorie, că pe acolo au trecut și Dromichete și Seneslau, înainte de Negru Vodă sau Basarab.
La Fântâna Meșterului Manole i-am întrebat pe unii dacă știu cine a fost personajul. Nu știau, firește(…)”.
